La șase zile după operația la plămân, Papa a vorbit la telefon cu Zelenski și a cerut din nou un „armistițiu umanitar” la Oleșki, oraș ocupat de Rusia

CETATEA VATICANULUI · UCRAINA

Papa Leon al XIV-lea a avut pe 19 octombrie (ora locală) o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a cerut din nou un armistițiu umanitar la Oleșki, în regiunea Herson ocupată de Rusia. Suveranul pontif adresase aceeași cerere cu trei zile mai devreme, pe 16 octombrie, președintelui rus Vladimir Putin și a transmis-o acum și părții ucrainene. Biroul de presă al Sfântului Scaun a anunțat că discuția a avut loc în cursul după-amiezii târzii. Papa a fost operat pe 13 octombrie la Policlinica Gemelli din Roma, unde i s-a îndepărtat lobul inferior al plămânului drept, și a fost externat pe 17 octombrie, iar în cele șase zile de după operație a vorbit succesiv la telefon cu liderii celor două țări. La Oleșki, pe malul stâng al Niprului, aproximativ 2.000 de oameni, potrivit estimărilor autorităților ucrainene, sunt blocați fără hrană, curent electric și apă.

Papa i-a transmis și lui Zelenski cererea de armistițiu adresată lui Putin

Potrivit Biroului de presă al Sfântului Scaun, în cursul convorbirii Papa a evocat „situația gravă din orașul Oleșki, din regiunea Herson” („the grave situation in the city of Oleshky, in the Kherson region”) și a reamintit „cererea de armistițiu umanitar adresată președintelui Federației Ruse”. El și-a exprimat apoi speranța „ca, prin cooperarea ambelor părți, să poată fi livrate ajutoare alimentare și medicale” și a cerut totodată „evacuarea voluntară și în siguranță a civililor”. Biroul de presă a adăugat că Papa a reafirmat eforturile Sfântului Scaun în favoarea dialogului și a păcii.

După ce i-a cerut lui Putin un armistițiu, Papa l-a informat pe Zelenski despre această cerere și a îndemnat cele două părți să coopereze pentru livrarea ajutoarelor. În comunicatul din 16 octombrie privind convorbirea, Kremlinul a afirmat că a salutat disponibilitatea Sfântului Scaun de a contribui la protejarea locuitorilor din Oleșki (în rusă, Aleșki) și la crearea condițiilor pentru începerea aprovizionării cu produse de primă necesitate și a precizat că cele două părți au convenit să coopereze în această privință. În comunicat, Kremlinul nu a folosit termenul „armistițiu”.

Potrivit Vatican News, publicația Sfântului Scaun, Papa și președintele Zelenski au avut prima convorbire telefonică pe 12 mai 2025 și s-au întâlnit pentru prima dată pe 18 mai același an, după liturghia de inaugurare a pontificatului. Cei doi s-au revăzut la Castel Gandolfo pe 9 iulie și 9 decembrie 2025, iar pe 3 aprilie 2026 au vorbit la telefon cu ocazia Paștelui.

Zelenski i-a mulțumit Papei că își amintește de Ucraina chiar și în timpul bolii

Administrația prezidențială ucraineană a făcut public conținutul convorbirii pe 19 octombrie, la ora 22:14, ora Kievului, precizând că președintele Zelenski i-a urat Papei, care a fost operat, „o recuperare completă și rapidă”. Administrația prezidențială a descris intervenția suferită de Papa drept „o operație de îndepărtare a unei tumori a plămânului drept depistate într-un stadiu incipient”.

„Îi mulțumesc Sanctității Sale că, chiar și în această perioadă dificilă pe plan personal, își amintește de Ucraina și se roagă pentru poporul nostru (His Holiness remembers Ukraine and prays for our people)”, a declarat Zelenski. El i-a prezentat apoi Papei în detaliu escaladarea războiului de către Rusia și atacurile neîncetate ale Rusiei asupra orașelor și satelor ucrainene.

Cei doi au discutat despre „catastrofa umanitară din Oleșki, ocupat temporar”. Zelenski a afirmat că Ucraina depune eforturi pentru a-i ajuta pe locuitorii de acolo și că „pregătește deciziile necesare”. Potrivit administrației prezidențiale, Papa l-a informat pe Zelenski despre contactele pe care le-a avut cu partea rusă în această chestiune. Zelenski i-a mulțumit Papei și pentru sprijinul și eforturile sale în vederea obținerii unei păci demne.

Papa l-a sunat mai întâi pe Putin, în timp ce era internat

Potrivit Biroului de presă al Sfântului Scaun, în convorbirea din 16 octombrie cu Putin, Papa și-a exprimat „profunda îngrijorare față de situația umanitară gravă din orașul Oleșki, din regiunea Herson”. El a cerut un armistițiu pentru ca ajutoarele alimentare și medicale să poată ajunge la destinație și a solicitat, de asemenea, „evacuarea voluntară și în siguranță” a civililor. La acel moment, Papa era internat la Policlinica Gemelli după operație. Potrivit Kremlinului, care a făcut public conținutul convorbirii în aceeași zi, Putin i-a urat Papei însănătoșire grabnică și i-a mulțumit pentru disponibilitatea de a contribui la soluționarea conflictului și pentru eforturile umanitare. Când Papa și-a exprimat îngrijorarea față de civilii din Oleșki, Putin a afirmat că situația umanitară dificilă de acolo este „the Kiev regime's responsibility” (responsabilitatea regimului de la Kiev). Kremlinul a calificat convorbirea drept un dialog „constructiv și bazat pe respect reciproc”.

Convorbirea a fost propusă de Papa. „È stato il Santo Padre che ha preso l'iniziativa per perorare la causa di questa città assediata” (Sfântul Părinte a fost cel care a luat inițiativa de a pleda pentru cauza acestui oraș asediat), a declarat pe 16 octombrie secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, în marja unei conferințe academice la Universitatea Catolică a Sfintei Inimi. Cardinalul Parolin a spus că la Oleșki se află „aproximativ 2.000 de civili care au nevoie de un coridor de ieșire” și și-a exprimat speranța că Putin va da curs cererii Papei.

Este a doua convorbire telefonică dintre Papa și Putin, după cea din 4 iunie 2025, la mai puțin de o lună de la începutul pontificatului lui Leon al XIV-lea. Între timp, Sfântul Scaun l-a trimis de două ori la Moscova pe cardinalul Matteo Zuppi, a doua vizită având loc la sfârșitul lui septembrie 2026. Secretarul pentru relațiile cu statele al Sfântului Scaun, Paul Richard Gallagher, a efectuat și el o vizită de trei zile la Moscova, în august 2026.

Pe 16 octombrie, ziua convorbirii cu Putin, Papa a transmis și un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației. În mesajul adresat directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Qu Dongyu, Papa a scris că „pâinea nu trebuie să devină nici instrument de presiune geopolitică, nici activ financiar volatil”. „Nu trebuie folosită niciodată ca armă de război”, a mai scris el, adăugând că „a împiedica pâinea să ajungă la oricine este o ofensă cumplită adusă demnității umane”. Anterior, la rugăciunea Angelus din 11 octombrie, Papa a vorbit despre războiul din Ucraina și a făcut apel la părțile implicate să permită transportul în siguranță al cerealelor prin Marea Neagră. „Hrana zilnică a milioane de oameni nu trebuie să devină ostatica războiului”, a spus atunci Papa.

La Oleșki, circa 2.000 de oameni sunt blocați fără hrană, curent și apă

Oleșki este un oraș situat față în față cu orașul Herson, de cealaltă parte a Niprului. În prezent este ocupat de armata rusă. Potrivit Vatican News, podul spre Herson a fost distrus, iar drumurile sunt minate, astfel încât nu există nicio cale de ieșire.

Administrația Militară Regională Herson a anunțat pe 27 septembrie că armata rusă ține în oraș aproximativ 2.000 de locuitori, dintre care aproape 50 sunt copii. Administrația a precizat că locuitorii trăiesc fără hrană, curent electric și apă și că ieșirea din oraș este practic blocată.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina (HRMMU) a prezentat într-un raport din 25 iunie rezultatele interviurilor cu peste 20 de locuitori din Oleșki și Hola Prîstan. Misiunea a consemnat cel puțin 29 de civili uciși și 54 de răniți în cele două localități de la începutul lui 2026. Pe 5 martie, la Oleșki, o dronă a căzut peste o coadă la distribuirea de alimente, ucigând doi civili. La începutul lui mai, o dronă a rănit un cadru medical local, iar o a doua dronă, sosită la scurt timp, l-a ucis pe acesta și pe un bărbat venit să-l ajute. Pe 2 iunie, un convoi de vehicule civile care transporta alimente și ajutoare a călcat pe o mină la intrarea în oraș, o persoană fiind ucisă și trei rănite.

Potrivit misiunii, ultimul magazin alimentar din Oleșki și-a încetat activitatea normală în ianuarie 2026. La data de 24 iunie, în oraș nu mai intraseră alimente din 26 mai. Patru locuitori răniți, care ar fi trebuit transportați la Skadovsk pentru tratament, nu au putut fi evacuați, iar un pacient al spitalului a murit în așteptarea transferului. Voluntarii au scos din oraș, de-a lungul mai multor luni, aproximativ 180 de persoane, cel mai mare grup fiind cel de 32 de persoane care au părăsit Oleșki în cele trei zile de acalmie a luptelor, între 9 și 11 mai. „Oamenii nu pot ieși, hrana nu poate intra, iar bolnavii și răniții nu primesc îngrijirile de care au nevoie”, a declarat șefa misiunii, Danielle Bell, adăugând că „este nevoie urgentă de un armistițiu local”.

Autoritățile ucrainene estimează că în localitățile de pe linia frontului din teritoriile ocupate ale regiunii Herson, inclusiv Oleșki, au rămas până la 6.000 de civili, dintre care peste 180 de copii. Misiunea a precizat că Ucraina și Rusia au discutat despre un armistițiu local pentru evacuare, dar nu au ajuns la un acord.

Ucraina continuă să transporte alimente peste fluviu cu drone

Potrivit Administrației Militare Regionale Herson, armata ucraineană și administrația transportă din martie alimente cu drone peste Nipru, la Oleșki. La operațiuni participă, printre altele, Corpul 30 de infanterie marină, Brigada 34 de infanterie marină „Borîspil”, unitatea „Volharici” din subordinea Brigăzii 11 a Gărzii Naționale, Regimentul 34 al Gărzii Naționale și Detașamentul 79 al Grănicerilor. În cadrul unui transport considerat de administrație drept una dintre cele mai ample operațiuni, au fost trimise „aproximativ 4.000 kg de alimente, simultan, în 100 de puncte stabilite din oraș”.

Administrația susține că armata rusă doboară dronele care transportă ajutoare și că le confiscă sau revinde alimentele destinate copiilor și vârstnicilor. Potrivit administrației, militarii ruși îi rețin și îi bat pe locuitorii care primesc pachete cu ajutoare. Administrația a calificat blocarea deliberată a ajutoarelor și provocarea foametei drept „crime de război imprescriptibile”.

Comisarul pentru drepturile omului al parlamentului ucrainean (ombudsmanul), Dmitro Lubineț, a declarat pe 1 aprilie că „Oleșki nu trăiește, ci supraviețuiește”. El a precizat că la începutul lui martie a cerut comisarului rus pentru drepturile omului și Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) un coridor umanitar pentru evacuarea civililor, afirmând: „Aceasta nu este o simplă criză umanitară. Este teroare deliberată comisă de Federația Rusă împotriva civililor”. Lubineț consideră situația nu un efect secundar al războiului, ci o politică deliberată a Rusiei și a menționat și consecințele aruncării în aer a barajului hidrocentralei de la Kahovka. Drept temei, el a invocat articolele 55 și 59 ale Convenției de la Geneva, care obligă puterea ocupantă să asigure populației alimente și medicamente.