HRW denunță simultan bombardarea cu drone de către armata maliană a unui târg de animale și execuția soldaților care se predaseră, comisă de insurgenți

MALI

Organizația internațională pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a declarat pe 19 octombrie (ora locală), într-un raport emis la Nairobi, Kenya, că operațiunile de contrainsurgență desfășurate din luna iulie a acestui an în centrul și nordul Maliului de armata maliană și de „Africa Corps”, controlat de guvernul rus, au ucis sau rănit zeci de civili. HRW a declarat în același raport că și luptătorii grupării armate islamiste „Grupul de Sprijin pentru Islam și Musulmani” (JNIM) și ai grupării separatiste „Frontul de Eliberare a Azawadului” (FLA) au torturat și executat militari maliani capturați. Raportul include și documentarea Amnesty International potrivit căreia cel puțin 19 militari care s-au predat după atacul din 18 iulie au fost executați. Subtitlul raportului este „African Union Should Act to Prevent Further Atrocities” (Uniunea Africană trebuie să acționeze pentru a preveni noi atrocități).

HRW reunește într-un singur raport încălcările legilor războiului comise de forțele guvernamentale și de insurgenți

HRW a declarat că armata maliană și forțele aliate au răspuns intensificării atacurilor grupărilor armate islamiste și separatiste prin „abusive counterinsurgency operations” (operațiuni abuzive de contrainsurgență). Raportul prezintă Africa Corps drept fostul Grup Wagner. HRW a declarat că armata maliană și Africa Corps au încălcat dreptul internațional umanitar ucigând și rănind numeroși civili în timpul atacurilor și în detenție, iar luptătorii islamiști și separatiști au încălcat și ei legile războiului, între altele prin torturarea și executarea militarilor maliani capturați.

HRW a declarat că între 30 iulie și 20 septembrie a intervievat de la distanță 30 de persoane. Printre acestea s-au aflat 16 martori ai abuzurilor, activiști pentru drepturile omului, lideri locali, jurnaliști și un soldat al armatei maliene. HRW a declarat că a geolocalizat două videoclipuri postate online imediat după atacuri cu drone și a analizat 12 fotografii cu resturi de drone și imagini din satelit realizate pe 6 august. HRW a declarat că pe 5 august a trimis ministrului apărării din Mali o scrisoare cu rezultatele investigației și întrebări, dar nu a primit răspuns.

Ilaria Allegrozzi, cercetătoare principală HRW pentru Sahel, a declarat: „The Malian military, armed groups, and insurgent forces are committing grave laws-of-war violations while international organizations and governments largely stand by” (Armata maliană, grupările armate și forțele insurgente comit încălcări grave ale legilor războiului, în timp ce organizațiile internaționale și guvernele asistă în mare parte pasive).

O bombă lansată de o dronă pe un târg de animale din Bandiagara a ucis șase persoane și a rănit peste 20

Cazul tratat de HRW cel mai detaliat este atacul aerian din dimineața de 19 august asupra târgului de animale din satul Tombonkore, zona Kilimpo, regiunea Bandiagara. HRW a declarat că o dronă care pare să aparțină armatei maliene a lansat o bombă asupra civililor adunați la târg, ucigând șase bărbați și rănind cel puțin 20 de persoane. Cei șase de pe lista morților transmisă de martori către HRW aveau vârste între 21 și 54 de ani. Au fost afectate și animale, tarabe și motociclete.

Un comerciant de animale în vârstă de 48 de ani, aflat la fața locului, a declarat pentru HRW: „It [the drone] was gray and slowly flew above us from east to west and back for about 30 minutes before it bombed us” (Drona era gri și a zburat încet deasupra noastră, de la est la vest și înapoi, timp de circa 30 de minute, înainte să ne bombardeze). Comerciantul a spus că cinci persoane au murit pe loc și una la spitalul din Sévaré și că trupurile au fost îngropate în jurul orei 15:00 în cimitirul satului. Potrivit mărturiilor, 14 răniți grav au fost duși la spitalele din Bandiagara și Sévaré, iar unii răniți ușor nu au mers la spital de teama represaliilor armatei maliene și au fost tratați în sat.

HRW l-a intervievat pe un bărbat de 24 de ani rănit în atac la spitalul din Sévaré, cu câteva ore înainte ca acesta să fie supus amputării piciorului drept. Bărbatul a spus că a doua zi după atac piciorul său arăta ca un picior de elefant. Un măcelar în vârstă de 29 de ani a spus că atacul a continuat aproximativ o oră și 30 de minute înainte să se facă liniște. El a fost tratat la spitalul din Sévaré pentru o fractură a piciorului. Cinci martori au spus că zona este controlată de JNIM, dar că în momentul atacului nu se aflau luptători JNIM la târg și în sat. Rănitul de 24 de ani a spus că luptătorii JNIM cumpără de la târg, mai ales vinerea, carburant, paste, condimente și cereale.

Potrivit declarației din 20 august a șefului Statului Major al armatei maliene, citată de HRW, armata maliană și forțele partenere au lovit cu o zi înainte, după o supraveghere îndelungată, un „refugiu terorist” din zona Kilimpo, „neutralizând” aproximativ 20 de „teroriști” și distrugând echipament militar. HRW nu a putut identifica tipul de dronă și de muniție folosit. HRW a declarat însă că singurele forțe din Mali despre care se știe că dețin drone de mari dimensiuni precum cele descrise de martori sunt armata maliană și Africa Corps.

Pe un orezar din Niono, cinci fete de 10-13 ani care recoltau orez au fost ucise prin împușcare

Potrivit HRW, pe 12 iulie, în jurul orei 15:00, soldați ai armatei maliene au împușcat mortal cinci fete de 10-13 ani care recoltau orez pe un orezar aflat la aproximativ 3 km de centrul orașului Niono, regiunea Ségou. Soldații au dus trupurile la morga spitalului din Niono și apoi și-au cerut scuze familiilor. Soldații au explicat că fuseseră atacați în aceeași zi, în jurul prânzului, la aproximativ 9 km distanță și că, văzând capete ridicându-se din orezar, au crezut că sunt atacatori și au deschis focul.

Un tată fulani în vârstă de 46 de ani, care și-a pierdut trei fiice, a declarat pentru HRW: „That's where I found my three children lying, their bodies riddled with bullets” (Acolo mi-am găsit cei trei copii întinși la pământ, cu trupurile ciuruite de gloanțe). Un tată dogon în vârstă de 59 de ani, care și-a pierdut două fiice, a spus că un căpitan al armatei a venit personal acasă la el să își ceară scuze. El a spus: „their intention was never to kill children” (intenția lor nu a fost niciodată să ucidă copii). HRW a apreciat că soldații nu au luat toate măsurile necesare pentru a verifica dacă țintele erau combatanți. HRW a declarat că până la jumătatea lui septembrie guvernul nu deschisese o anchetă în acest caz și nu oferise despăgubiri familiilor.

Un centru de sănătate din Kidal, parțial distrus de o dronă „de tip Shahed”; trei fulani uciși la Djenné

Pe 29 iulie, în jurul orei 4:00, centrul de sănătate din satul Talahandak, regiunea Kidal, aproape de granița cu Algeria, a fost lovit de o armă care pare să fi fost o dronă kamikaze și s-a prăbușit parțial. Zona este controlată de JNIM și FLA. Un lucrător sanitar local a declarat pentru HRW: „Under no circumstances was this facility used by armed groups” (Această unitate nu a fost folosită în niciun caz de grupări armate). Imaginile de la fața locului arată pagube la sălile de tratament pentru bărbați și femei, la laborator, la farmacie și la cabinetul de consultații și ecografie. HRW a declarat că resturile corespund unei drone cu aripă delta de tip Shahed. HRW a adăugat că în același sat fusese confirmată anterior moartea unui civil într-un atac cu drone și pe 17 iulie.

La Djenné, în regiunea centrală Mopti, miliția „Dozo” a ucis trei bărbați fulani, a declarat HRW. Pe 27 iulie, în jurul prânzului, lângă Marea Moschee, un bărbat de 50 de ani și unul de 43 de ani au fost împușcați mortal la câteva minute distanță unul de altul. A doua zi, în jurul orei 10:00, patru membri Dozo înarmați cu puști Kalașnikov au luat un bărbat de 42 de ani din casa sa din cartierul Sankore, iar acesta a fost găsit mort la aproximativ 2 km distanță, cu trei răni prin împușcare la cap și piept. Locuitorii au spus că la fața locului nu se aflau luptători JNIM și că victimele au fost vizate pentru că erau fulani.

JNIM recunoaște uciderea prizonierilor, dar neagă că ar fi dat ordinul

Pe 18 iulie, lângă satul Tabrichat din regiunea Gao, luptători JNIM și FLA au atacat un convoi al armatei maliene și al Africa Corps care se deplasa de la Anéfis spre Gao. Un soldat supraviețuitor a spus că atacul a început în jurul orei 7:00. Potrivit HRW, Amnesty International a documentat faptul că bărbați înarmați identificați drept luptători JNIM și FLA i-au bătut și maltratat pe militarii capturați și au executat cel puțin 19 dintre ei. Videoclipurile online analizate de HRW arată militari cu mâinile ridicate sau împreunate la ceafă bătuți și împușcați, iar în cel puțin două videoclipuri se vede steagul alb cu inscripție neagră specific JNIM. HRW a declarat că nu a putut stabili dacă execuțiile au fost comise de JNIM sau de FLA.

Soldatul armatei maliene intervievat de HRW a spus: „Once [we made it to] Gao, over 50 military personnel were missing. At least 19 were executed – we saw them in the videos” (Când am ajuns la Gao, peste 50 de militari erau dispăruți. Cel puțin 19 au fost executați - i-am văzut în videoclipuri). Soldatul a spus că a existat o lipsă gravă de coordonare între Africa Corps, unitatea de la Anéfis și unele unități venite de la Aguelhok. O femeie de 32 de ani, care și-a recunoscut în videoclipuri soțul, subofițer staționat la Anéfis, a spus că a mers la baza militară din Gao, dar un soldat i-a spus să nu dea atenție „videoclipurilor false” produse de mediile de propagandă ale JNIM și FLA și să meargă acasă să aștepte anunțul oficial. Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a declarat într-un comunicat din 23 iulie că „Killing, torturing or abusing individuals hors de combat is a war crime” (Uciderea, torturarea sau maltratarea persoanelor scoase din luptă este o crimă de război) și a cerut o anchetă temeinică și independentă. HRW a declarat că, deși parchetul malian ar fi anunțat pe 1 august deschiderea unei anchete privind execuțiile sumare de la Tabrichat, până la jumătatea lui septembrie armata nu contactase familiile.

Comitetul Sharia al JNIM a declarat în răspunsul trimis HRW pe 30 septembrie: „although the killing of captives in Tabrichat … did in fact take place, we did not give the order for it” (deși uciderea prizonierilor de la Tabrichat a avut loc într-adevăr, noi nu am dat ordinul). JNIM a susținut în același răspuns că islamul le oferă liderilor musulmani patru opțiuni privind prizonierii - eliberarea, răscumpărarea, înrobirea și execuția - și că faptele luptătorilor nu au încălcat sharia într-o măsură care să justifice pedepsirea lor. Purtătorul de cuvânt al FLA, Mohamed Elmaouloud Ramadane, a recunoscut în răspunsul din 20 septembrie că au avut loc lupte, dar a declarat: „the FLA categorically rejects any allegation that its forces carried out the execution” (FLA respinge categoric orice acuzație că forțele sale au comis execuția).