Grupul operativ anticomunist din Filipine cere o anchetă a ONU privind 98 de ucideri și execuții sumare de civili atribuite insurgenților comuniști

FILIPINE

Organismul guvernului filipinez de combatere a insurgenței comuniste, „Grupul Operativ Național pentru Încetarea Conflictului Armat Comunist Local” (NTF-ELCAC), a cerut pe 19 octombrie (ora locală), la conferința de presă FAQCheck, Organizației Națiunilor Unite (ONU) și organismelor internaționale pentru drepturile omului să investigheze 98 de cazuri de ucidere și execuție sumară a unor civili. NTF-ELCAC atribuie aceste cazuri Partidului Comunist din Filipine-Noua Armată a Poporului-Frontul Național Democrat (CPP-NPA-NDF). NTF-ELCAC a declarat că 90 dintre cele 98 de cazuri au avut loc pe insula Negros. Agenția de presă de stat filipineză PNA a relatat conținutul conferinței în aceeași zi, la ora 18:39 (ora Filipinelor).

NTF-ELCAC declară că a documentat 98 de cazuri din 2021 până în octombrie anul acesta

La conferință a vorbit avocata Liza Fidelis Cañada, purtătoare de cuvânt a Secretariatului Național al NTF-ELCAC și directoare a Direcției pentru angajarea părților interesate. Purtătoarea de cuvânt Cañada a declarat că între 2021 și octombrie 2026 au fost documentate 98 de cazuri de omor și execuție sumară care par să fi fost comise de CPP-NPA-NDF. Cifra de 98 este prezentată de NTF-ELCAC, iar articolul PNA nu precizează cine a documentat cazurile și prin ce metodă.

Pe ani, au fost 3 cazuri în 2021, 3 în 2022, 21 în 2024 și 37 în 2025. Anul acesta, din ianuarie până în octombrie, au fost documentate 34 de cazuri. Cifra pentru 2023 nu a fost prezentată. Între 2024 și octombrie anul acesta au fost documentate 92 de cazuri, majoritatea concentrându-se în ultimii trei ani.

Bilanțul a crescut de la 59 de cazuri în mai la 98 în cinci luni

Secretariatul Național al NTF-ELCAC a declarat pe 26 mai, într-o declarație semnată de directorul executiv de atunci, Ernesto C. Torres Jr., că a documentat între 2021 și mai 2026 cel puțin 59 de ucideri și execuții sumare legate de „etichetarea drept spion” (spy-tagging). Dintre acestea, 51 au avut loc în Regiunea Insulei Negros (Negros Island Region), dintre care 41 în provincia Negros Occidental și 10 în provincia Negros Oriental. Potrivit declarației de atunci, 49 dintre cele 51 de cazuri au avut loc între ianuarie 2025 și mai 2026.

În aceeași declarație, NTF-ELCAC a afirmat că strânge și verifică peste 20 de cazuri suplimentare care implică civili și forțe guvernamentale și că totalul ar putea ajunge la aproximativ 85 de cazuri în Negros și aproape 90 la nivel național. Cifrele de 98 de cazuri și 90 în Negros făcute publice pe 19 octombrie depășesc această estimare.

NTF-ELCAC a declarat că pe 1 septembrie o delegație condusă de directorul executiv al Secretariatului Național al NTF-ELCAC, subsecretarul Danilo G. Pamonag, i-a prezentat consilierei principale pentru drepturile omului a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Signe Poulsen, 71 de cazuri de ucideri arbitrare și încălcări ale drepturilor omului comise de CPP-NPA, documentate de Secretariatul Național din ianuarie 2025. Potrivit NTF-ELCAC, consiliera Poulsen a primit datele și a promis că le va transmite mecanismelor internaționale pentru drepturile omului corespunzătoare. Directorul executiv Pamonag a declarat cu acea ocazie: „There can be no selective application of human rights” (Drepturile omului nu pot fi aplicate selectiv).

În Negros au murit succesiv o femeie de peste 70 de ani, fermieri și un fost rebel predat, afirmă NTF-ELCAC

NTF-ELCAC a numit în declarația din mai victime individuale. NTF-ELCAC a declarat că pe 3 februarie a murit Leonora Anguit, în vârstă de 74 de ani, din satul Tapi, orașul Kabankalan, provincia Negros Occidental, iar „Comandamentul Armando Sumayang Jr.” (ASJC) al NPA și-a asumat uciderea. NTF-ELCAC a declarat: „Lola Leonora was not killed in combat. She was not an armed fighter” (Bunica Leonora nu a fost ucisă în luptă. Nu era o luptătoare înarmată).

NTF-ELCAC a declarat că după confruntarea de la Toboso din 19 aprilie au urmat mai multe ucideri. Pe 22 aprilie a murit Lindio Alvino (42 de ani) în orașul Sipalay, pe 5 mai fermierul Jemar Mahusay (53 de ani) la Calatrava, pe 13 mai fermierul Gerry Baitan (53 de ani), tot la Calatrava, iar pe 19 mai fostul rebel Joseph Agustin (38 de ani) la Binalbagan. Toate cele patru localități se află în provincia Negros Occidental. Declarația i-a mai numit drept victime din 2026 pe lucrătorul bisericesc Rey Norquiana și pe Rodulfo Fajardo, fost oficial de barangay (cea mai mică unitate administrativă din Filipine), în vârstă de 72 de ani.

Uciderile din Negros au fost o problemă și în 2024. Comandantul Brigăzii 303 Infanterie a armatei filipineze, generalul de brigadă Orlando Edralin, a declarat pe 13 mai 2024 că între a doua săptămână din aprilie și prima săptămână din mai a acelui an cel puțin opt civili au fost uciși în mai multe sate izolate din provincia Negros Occidental. Potrivit articolului PNA, NPA a indicat victimele, în propriile comunicate de presă, drept „agenți militari” (military agents). Generalul de brigadă Edralin a declarat că aceste ucideri sunt „not only abhorrent but also a gross violation of human rights and the principles of humanity” (nu doar odioase, ci și o încălcare gravă a drepturilor omului și a principiilor umanității).

Purtătoarea de cuvânt Cañada: „Acuzația de spionaj a devenit o condamnare la moarte”; uciderile sunt calificate drept omoruri

Victimele indicate de NTF-ELCAC sunt fermieri, muncitori, femei, vârstnici, oficiali de barangay, „community peacekeepers” (păstrători ai păcii în comunitate) și foști rebeli care au depus armele și s-au reintegrat în societate. Purtătoarea de cuvânt Cañada a declarat că multe dintre victime fuseseră etichetate, înainte de a muri, drept informatori ai guvernului sau „spioni” (spies). NTF-ELCAC susține că nu a existat niciun proces judiciar legal (without any lawful judicial process).

Purtătoarea de cuvânt Cañada a declarat: „A mere accusation of being a spy has become a death sentence” (O simplă acuzație de spionaj a devenit o condamnare la moarte). Purtătoarea de cuvânt Cañada a numit aceste fapte „murder masquerading as revolutionary discipline” (omor deghizat în disciplină revoluționară) și a spus: „These are not revolutionary acts. These are murders” (Acestea nu sunt acte revoluționare. Acestea sunt omoruri).

NTF-ELCAC a cerut încetarea imediată a tuturor uciderilor țintite. Purtătoarea de cuvânt Cañada a susținut că această violență arată „growing desperation” (disperarea crescândă) a forțelor rămase ale CPP-NPA-NDF. Articolul PNA a relatat că scăderea influenței acestor forțe a coincis cu extinderea păcii, a serviciilor publice și a oportunităților de dezvoltare.

NTF-ELCAC a adresat patru cereri ONU și organismelor internaționale: o anchetă independentă privind cele 98 de cazuri, conservarea probelor, identificarea celor care au ordonat sau au comis uciderile și proceduri penale împotriva responsabililor. NTF-ELCAC a îndemnat și organizațiile filipineze pentru drepturile omului și diverse sectoare ale societății să sprijine o anchetă imparțială. Purtătoarea de cuvânt Cañada a declarat: „Ninety-eight documented incidents demand 98 answers” (98 de incidente documentate cer 98 de răspunsuri). În declarația din mai, NTF-ELCAC ceruse Comisiei pentru Drepturile Omului din Filipine (CHR) să „act with dispatch” (acționeze cu promptitudine).

Legea Republicii nr. 9851 califică execuțiile fără proces drept crime de război și nu prevede termen de prescripție

Purtătoarea de cuvânt Cañada a invocat ca temei juridic articolul 3 comun al Convențiilor de la Geneva și a spus că, după caz, se aplică și Protocolul adițional II. Potrivit textului celei de-a IV-a Convenții de la Geneva din 1949, publicat de OHCHR, articolul 3 alineatul (1) litera (a) interzice „Violence to life and person, in particular murder of all kinds” (atingerile aduse vieții și integrității corporale, în special omorul sub toate formele), iar litera (d) interzice pronunțarea și executarea pedepselor „without previous judgment pronounced by a regularly constituted court” (fără o judecată prealabilă pronunțată de o instanță constituită în mod regulat).

Legea Republicii Filipine nr. 9851, invocată de purtătoarea de cuvânt Cañada, este „Legea filipineză privind crimele împotriva dreptului internațional umanitar, genocidul și alte crime împotriva umanității”, aprobată la 11 decembrie 2009. Potrivit textului publicat în biblioteca electronică a Curții Supreme a Filipinelor, articolul 4 litera (b) califică drept crime de război încălcările grave ale articolului 3 comun comise, în conflictele armate fără caracter internațional, împotriva „persons taking no active part in the hostilities” (persoanelor care nu participă activ la ostilități). Punctul 1 al aceleiași litere enumeră violența împotriva vieții și persoanei, inclusiv „willful killings” (omorurile intenționate), iar punctul 4 „The passing of sentences and the carrying out of executions without previous judgment” (pronunțarea de pedepse și executarea de execuții fără judecată prealabilă).

Articolul 3 litera (c) din aceeași lege, definind conflictul armat, consideră conflict armat fără caracter internațional „protracted armed violence” (violența armată prelungită) dintre autoritățile guvernamentale și grupuri armate organizate. Nu sunt incluse tulburările interne precum revoltele sau „isolated and sporadic acts of violence” (actele de violență izolate și sporadice). Purtătoarea de cuvânt Cañada a precizat la conferință că, pentru existența unei crime de război, trebuie examinate elementele constitutive legale și răspunderea penală individuală.

Articolul 7 prevede, în caz de condamnare, reclusion temporal în gradele mediu și maxim și amendă de 100.000-500.000 de pesos. Dacă fapta este extrem de gravă, de exemplu provoacă moartea sau vătămări grave, se aplică reclusion perpetua și amendă de 500.000-1.000.000 de pesos. Articolul 10 îi pedepsește „as a principal” (ca autor principal) pe superiorii care au știut sau ar fi trebuit să știe de faptele subordonaților și nu le-au împiedicat, iar articolul 11 nu prevede termen de prescripție pentru infracțiunile din această lege. NTF-ELCAC a cerut la conferință identificarea nu doar a autorilor materiali, ci și a celor care au „ordered” (ordonat) uciderile.