Rubio: „Și Arabia Saudită vrea rachete interceptoare”; „În cele mai multe nopți, prin Hormuz trece 70–80% din petrolul de dinainte de conflict, dar acum sunt vizate de houthi și oleoductele saudite”

MUMBAI, INDIA

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit pe 20 (ora locală) cu jurnaliștii la hotelul Taj Mahal Palace din Mumbai, India, și a spus: „Astăzi am vorbit și cu Arabia Saudită. Și ei vor rachete interceptoare”. Rubio a spus că rachetele interceptoare sunt probabil produsul cel mai solicitat în prezent în domeniul apărării și că SUA nu s-au aflat niciodată în situația de a putea satisface cererile tuturor țărilor. La aceeași conferință de presă, el a spus că în cele mai multe nopți prin strâmtoarea Hormuz trece cel puțin 70–80% din petrolul de dinainte de conflict, dar a adăugat: „Acum nu mai este vorba doar de strâmtoarea Hormuz. Sunt oleoductele din Arabia Saudită vizate de houthi”, afirmând că aceste oleoducte și războiul dintre Rusia și Ucraina pun presiune pe piețele energetice mondiale. Departamentul de Stat a publicat în aceeași zi transcrierea conferinței de presă.

Rubio a spus că Arabia Saudită, Israelul și SUA vor toate rachete interceptoare, „cel mai solicitat produs”

Subiectul rachetelor interceptoare a apărut în urma unei întrebări despre sprijinul pentru Ucraina. Rubio a spus: „Știu că președintele Zelenski a spus că a încercat să cumpere rachete interceptoare și înțeleg acest lucru” și „la fel face orice altă țară din lume”. Apoi a menționat Arabia Saudită. El a spus: „I also talked to Saudi Arabia today; they'd like interceptors (Astăzi am vorbit și cu Arabia Saudită. Și ei vor rachete interceptoare)”.

Rubio a spus că Israelul și SUA se află în aceeași situație. „Și Israelul vrea rachete interceptoare. Și noi vrem rachete interceptoare. Toate țările lumii le vor, și multe regiuni ale lumii le solicită”, a spus el. Apoi a adăugat: „It's probably the most in-demand product right now in the defense field (Este probabil produsul cel mai solicitat în prezent în domeniul apărării)”.

Rubio a subliniat că, dacă unele țări nu au primit rachete interceptoare de la SUA, nu înseamnă că SUA le-au refuzat. „Și noi avem propriile nevoi”, a spus el, explicând că există standarde minime care trebuie respectate la bazele pe care SUA le au în întreaga lume. Rubio a dat ca exemplu bazele din Europa și a spus că Departamentul Războiului (Department of War) cere standarde minime pentru protecția acestor instalații, iar același lucru este valabil, desigur, și pentru Orientul Mijlociu. El a spus, în esență, că nu trebuie privit doar un singur aspect, ca printr-un pai, fie că este vorba de Ucraina sau de orice altă chestiune. Rubio a spus că SUA au în întreaga lume instalații care au nevoie de apărare antiaeriană și că „nimic nu este refuzat în mod deliberat Ucrainei”. El a adăugat că este o chestiune de echilibru între obligațiile față de alți aliați și standardele pentru instalațiile americane însele.

Rubio a spus că rachetele interceptoare sunt scumpe și durează mult să fie produse, menționând apărarea aerodromului militar american din Arabia Saudită

Un jurnalist, pornind de la declarația că Arabia Saudită a cerut rachete interceptoare, a întrebat dacă SUA pot furniza rachete interceptoare tuturor țărilor care au nevoie de ele. Rubio a răspuns: „Nu, nu ne-am aflat niciodată în această situație”. El a spus: „These interceptors are expensive to make (Aceste rachete interceptoare sunt scumpe de produs)” și „sunt cele mai bune din lume și funcționează remarcabil de bine, dar sunt scumpe”. Apoi a spus: „Durează mult să fie produse”.

Rubio a menționat ca „veste bună” faptul că ritmul producției crește rapid. El a spus că este foarte mulțumit de stocurile mai multor tipuri de muniție, inclusiv de rachete interceptoare. Totuși, a adăugat că „acumularea unor astfel de lucruri durează” și că, fiind echipamente extrem de sofisticate, sunt pe atât de greu de produs pe cât de performante sunt. Nu a precizat cu cât a crescut ritmul producției și nici care este nivelul stocurilor.

În privința Arabiei Saudite, a menționat direct prezența militară americană. Rubio a spus: „În cazul Arabiei Saudite, în special, avem acolo forțe staționate pe un aerodrom și apărăm aceste forțe”. „Facem și alte lucruri pentru a-i ajuta, iar și alte țări îi ajută”, a spus el. Rubio a precizat: „Nu indic Arabia Saudită drept un punct vulnerabil”. El a spus că aproape toate conversațiile purtate în acea zi cu omologi din întreaga lume s-au concentrat pe unul din două subiecte: „primul este cererea de rachete interceptoare pentru apărare antiaeriană, iar al doilea este comerțul”. Apoi a spus: „La rachetele interceptoare pot ajuta puțin, dar comerțul nu ține de competența mea”.

Și pentru loturile de rachete interceptoare cumpărate de Europa prin PURL se analizează zilnic „dacă sunt necesare în altă parte”

Problema alocării rachetelor interceptoare a revenit într-o întrebare despre Ucraina. Un jurnalist a întrebat dacă nu sunt adevărate declarațiile lui Zelenski și unele relatări potrivit cărora un lot de rachete interceptoare cumpărate de țările europene prin „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL)” nu a ajuns în Ucraina pentru că nu a primit semnătura finală a secretarului Războiului, Hegseth. Anterior, Rubio spusese despre PURL că „nu s-a schimbat nimic”, explicând că mecanismul presupune ca Europa să transfere Ucrainei materialele pe care SUA le pot vinde sau le-au vândut Europei.

Rubio nu a exclus posibilitatea unei întârzieri a semnăturii. „Este posibil. Aceste lucruri sunt întotdeauna analizate pentru a vedea dacă sunt necesare în altă parte sau dacă trebuie să rămână în Europa”, a spus el. Apoi a spus că SUA și aliații au baze în Europa și a menționat o amenințare recentă la adresa unui aerodrom din Marea Britanie. El a spus că SUA au în regiune și alte prezențe aeriene importante și că există cerințe minime care trebuie respectate ca parte a prezenței NATO, adăugând: „Toate acestea sunt echilibrate zilnic”.

Rubio a spus că nu a existat nicio instrucțiune politică separată de a dăuna Ucrainei. La afirmațiile unor oficiali ai guvernului ucrainean potrivit cărora atacurile aeriene nedetectate din Ucraina din 13 și 18 s-au datorat faptului că SUA nu au furnizat informații, a replicat: „Este rușinos. Este absurd. Pur și simplu nu este adevărat”. El a spus că este posibil să fi existat probleme în procesarea în interiorul Ucrainei a informațiilor primite și că situația este considerată „o problemă tehnică”.

Rubio a spus că a vorbit în acea zi la telefon 45 de minute cu Zelenski. Administrația Prezidențială a Ucrainei a precizat într-o postare publicată pe 20, la ora 10:06 (ora Kievului), că Zelenski i-a mulțumit lui Rubio pentru „poziția clară privind rachetele interceptoare antibalistice”, pentru avertizarea timpurie privind atacurile cu rachete balistice rusești și pentru chestiunea Starlink și Starshield. Cei doi au convenit să reia legătura în curând.

Rubio: în cele mai multe nopți, prin Hormuz trece 70–80% din petrolul de dinainte de conflict

Declarația despre strâmtoarea Hormuz a venit în urma unei întrebări dacă atacurile Ucrainei asupra instalațiilor energetice rusești sunt o sursă de fricțiune cu SUA. Rubio a spus că SUA și-au exprimat public, de mai multe luni, nemulțumirea față de atacurile energetice ale Ucrainei, de exemplu cele care vizează transportul maritim din Marea Neagră. El s-a întrebat ce ar trebui făcut atunci când companii americane anunță că încărcăturile lor au fost atacate de mai multe ori și a spus că „a fost, cu siguranță, un factor de fricțiune”.

Apoi a explicat că problema nu are o singură cauză. Rubio a spus: „The Straits of Hormuz, there are nights where as much oil gets through there as pre-conflict, and most nights it's at least 70 or 80 percent of it (Prin strâmtoarea Hormuz, în unele nopți trece tot atâta petrol cât înainte de conflict, iar în cele mai multe nopți trece cel puțin 70 sau 80% din acesta)”. Rubio nu a prezentat datele pe care se bazează aceste cifre.

Rubio a indicat imediat un alt risc. El a spus: „But it's not just the Straits of Hormuz anymore; it's pipelines in Saudi Arabia that have been targeted by the Houthis (Dar acum nu mai este vorba doar de strâmtoarea Hormuz; sunt oleoductele din Arabia Saudită care au fost vizate de houthi)”. Apoi a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina și atacurile asupra rafinăriilor pun presiune nu doar pe SUA, ci pe întreaga lume. „În orice țară ai merge, îți vor spune că au probleme cu motorina”, a spus el, adăugând că multe țări au dificultăți în a obține la un preț rezonabil motorina, care pune în mișcare o mare parte a economiei.

Rubio a spus că și din acest motiv războiul trebuie să se încheie. El a spus că mor prea mulți oameni, că rețeaua electrică a Ucrainei se prăbușește și că în fiecare lună 20.000–25.000 de militari ruși mor înaintând în Ucraina. Rubio a spus că face tot posibilul pentru a aduce cele două părți într-o poziție în care războiul să poată fi încheiat prin negocieri și a avertizat că, în situația actuală, nu doar că vor muri mai mulți oameni, ci există și riscul unei escaladări care să extindă conflictul în alte locuri.

Atacul asupra oleoductului saudit Est-Vest a oprit temporar o rută ocolitoare care transporta peste 5 milioane de barili pe zi

Riscul la adresa oleoductelor saudite menționat de Rubio apare și în statisticile guvernului american. Administrația pentru Informații în Domeniul Energiei a SUA (EIA) a arătat în Perspectiva energetică pe termen scurt (STEO) din octombrie, publicată pe 6, că atacurile asupra oleoductului Est-Vest (East-West pipeline) al Arabiei Saudite au întrerupt temporar fluxul pe o „rută ocolitoare esențială”. EIA a estimat că, înaintea atacurilor, oleoductul transporta pentru export peste 5 milioane de barili de petrol pe zi prin portul Yanbu, la Marea Roșie. După reparații, oleoductul a fost repus parțial în funcțiune la data de 22 septembrie.

EIA a arătat, citând date de urmărire a navelor, că volumul de petrol tranzitat prin strâmtoarea Hormuz a crescut ușor în septembrie. EIA a explicat că o parte din scăderea exporturilor pe la Marea Roșie a fost redirecționată prin strâmtoarea Hormuz. Potrivit EIA, întreruperile producției de petrol din Orientul Mijlociu (shut-in) au fost de 10,9 milioane de barili pe zi la vârful din mai și au scăzut la 5,8 milioane în august și 4,8 milioane în septembrie. EIA a estimat o medie de 4,5 milioane de barili pe zi pentru trimestrul al patrulea și de 2,7 milioane pentru primul trimestru al anului 2027.

Prețurile au crescut puternic. Potrivit EIA, prețul spot al petrolului Brent a avut în septembrie o medie de 114 dolari pe baril, cu 23 de dolari mai mult decât în august, iar pe 15 septembrie a urcat până la 131 de dolari. EIA a majorat estimarea medie pentru trimestrul al patrulea la 105 dolari pe baril, cu 14 dolari mai mult decât cu o lună înainte. Pentru media anuală, a estimat 96 de dolari în 2026 și 84 de dolari în 2027. Prețul cu amănuntul al motorinei în SUA a avut în septembrie o medie de 6,29 dolari pe galon, iar EIA a estimat că va rămâne peste 6 dolari și în octombrie. Directorul EIA, Tristan Abbey, a spus: „Pe măsură ce intrăm în sezonul rece, stocurile de gaze naturale relativ mari joacă un rol de tampon pentru cererea de încălzire”. EIA a estimat că gospodăriile americane care se încălzesc iarna cu păcură vor plăti pentru combustibil cu aproximativ 21% mai mult decât iarna trecută. EIA a apreciat că vremea blândă din nord-est va compensa o parte din creșterea de peste 30% a prețului.