Departamentul de Justiție și EEOC: Instacart plătește 5 milioane de dolari pentru că a favorizat lucrătorii cu viză și i-a discriminat pe candidații americani

WASHINGTON

Divizia pentru drepturi civile a Departamentului de Justiție al SUA și Comisia pentru Egalitatea Șanselor în Angajare (EEOC) au anunțat pe 20 (ora locală) că au încheiat un acord de 5 milioane de dolari cu Maplebear (Maplebear Inc.), operatorul serviciului de livrări online Instacart. Cele două instituții au declarat că Instacart, în recrutările efectuate potrivit procedurii de certificare de muncă în vederea rezidenței permanente (PERM), a favorizat lucrătorii cu vize temporare de muncă și i-a discriminat pe lucrătorii americani pe motiv de statut de cetățenie și origine națională. Suma acordului se împarte într-un fond de despăgubire a victimelor de până la 4 milioane de dolari și o amendă civilă de 1 milion de dolari plătită guvernului SUA. Instacart este o companie de livrări online cu sediul în San Francisco, California.

Cele două instituții au constatat că Instacart a primit candidaturile PERM doar prin poștă și nu i-a examinat la timp pe candidații americani

Potrivit comunicatului Departamentului de Justiție, Instacart a cerut ca, doar pentru posturile anunțate în cadrul procesului de recrutare PERM, candidaturile să fie trimise direct prin poștă. În recrutările obișnuite, Instacart primea candidaturi electronice. Departamentul de Justiție a arătat că această cerință se abătea de la procedura standard a companiei. Ca urmare, „mulți dintre lucrătorii americani care au candidat nu au fost examinați la timp (many of the U.S. workers who applied were not timely considered)”, a precizat Departamentul de Justiție.

Cele două instituții au declarat că au găsit dovezi că practicile de angajare și recrutare desfășurate de Instacart ca parte a procedurii PERM i-au discriminat intenționat pe lucrătorii americani prin favorizarea lucrătorilor cu vize temporare de muncă (intentionally discriminated against U.S. and American workers by preferring workers with temporary employment visas). EEOC a declarat că propria anchetă a scos la iveală dovezi similare. Cele două instituții au considerat că Instacart a încălcat Legea imigrației și naționalității (INA) și Titlul VII al Legii drepturilor civile din 1964 (Title VII). Discriminarea pe motiv de statut de cetățenie intră sub incidența Legii imigrației și naționalității, iar discriminarea pe motiv de origine națională sub incidența Titlului VII al Legii drepturilor civile.

Comunicatul a descris vizele în cauză drept „vize temporare de muncă”, fără a preciza un tip anume, precum H-1B, și nu a inclus numărul posturilor PERM respective sau poziția Instacart.

Pe lista acordurilor și proceselor Diviziei pentru drepturi civile a Departamentului de Justiție, acordul cu Instacart figurează cu data de 19 octombrie 2026. Anunțul a fost făcut a doua zi.

Instacart va plăti un fond de despăgubire de până la 4 milioane de dolari și o amendă civilă de 1 milion de dolari

Potrivit acordului, Instacart va constitui un fond de despăgubire de până la 4 milioane de dolari. Pot fi despăgubiți cei care au candidat la posturi PERM între decembrie 2023 și februarie 2026, precum și cei care au renunțat să candideze din cauza practicilor companiei. Instacart va numi un administrator al cererilor de despăgubire (claims administrator). Administratorul îi va contacta pe cei posibil prejudiciați și va stabili dacă au dreptul la salarii restante (back pay) și la daune compensatorii.

EEOC a anunțat că, până când administratorul va crea o adresă de e-mail separată pentru contact, cei care susțin că au fost prejudiciați pot contacta EEOC la adresa dedicată (Instacart@eeoc.gov). Secția pentru drepturile imigranților și ale angajaților (IER) a Departamentului de Justiție a publicat și linia telefonică de consiliere pentru lucrători (1-800-255-7688).

Amenda civilă de 1 milion de dolari va fi plătită guvernului SUA. Pe lângă bani, au fost impuse și condiții de respectat. Instacart trebuie de acum înainte să publice posturile PERM pe site-ul public de recrutare al companiei și să accepte candidaturi electronice. Potrivit rezumatului acordului publicat de Departamentul de Justiție, compania trebuie să-și modifice politicile privind PERM și să instruiască anual personalul de resurse umane cu privire la prevederile Legii imigrației și naționalității referitoare la statutul de cetățenie și originea națională și la Titlul VII al Legii drepturilor civile. Compania trebuie să numească un monitor care să supravegheze programul PERM și să raporteze stadiul implementării.

Rezumatul acordului nu precizează durata activității monitorului, termenul de plată din fond și nici dacă Instacart își recunoaște încălcarea legii.

Adjuncta procurorului general Dhillon și președinta Lucas au subliniat că vor combate până la capăt discriminarea lucrătorilor americani

Harmeet K. Dhillon, adjuncta procurorului general pentru drepturi civile a Departamentului de Justiție, a declarat că această soluționare semnificativă este „al cincisprezecelea acord încheiat de Divizia pentru drepturi civile sub conducerea mea pentru a-i proteja pe lucrătorii americani (the fifteenth settlement agreement the Civil Rights Division has reached under my leadership to protect U.S. workers)”. Dhillon a spus: „Bilanțul nostru dovedește că Departamentul de Justiție trage la răspundere companiile care preferă lucrătorii cu vize temporare de muncă”. Ea a spus: „Nu ne vom opri din lupta pentru lucrătorii americani până când nu vor exista condiții de concurență echitabile (We will not stop fighting for U.S. workers until there is a fair playing field)”.

Președinta EEOC, Andrea Lucas, a declarat: „Acordul de astăzi arată clar că, atunci când angajatorii ridică bariere ilegale care îi afectează pe lucrătorii americani, EEOC acționează ferm (Today's settlement makes clear that when employers erect unlawful barriers that harm American workers, the EEOC will act decisively)”. Lucas a spus: „EEOC este dedicată tragerii la răspundere a companiilor care nu le oferă lucrătorilor americani șanse egale de angajare, preferând pentru posturi deținători de vize temporare”. Ea a subliniat: „Discriminarea lucrătorilor pe baza originii lor naționale americane nu are loc în economia noastră (Discrimination against workers based on their American national origin has no place in our economy)”.

EEOC a precizat că acesta este al patrulea acord public încheiat de EEOC din 2025 încoace în legătură cu „discriminarea împotriva originii naționale americane”. Separat, EEOC a spus că 5 procese conexe sunt pe rol la instanțe federale. EEOC s-a descris drept singura instituție federală care are autoritatea de a investiga și de a da în judecată angajatorii privați pentru încălcarea legislației federale privind discriminarea la angajare.

Sistemul PERM presupune confirmarea că nu există suficienți americani care să ocupe postul

PERM este procedura prin care un angajator sponsorizează pentru rezidență permanentă un lucrător străin care lucrează cu viză temporară. Departamentul de Justiție a explicat că angajatorul trebuie mai întâi să recruteze cu bună-credință (good faith) lucrători americani și că, în acest proces de recrutare, nu are voie să discrimineze pe motiv de statut de cetățenie sau origine națională.

Secțiunea 656.1(a) din Titlul 20 al Codului reglementărilor federale prevede că secretarul muncii trebuie să confirme două lucruri înainte de angajarea permanentă a unui străin. Primul este că pentru postul respectiv „nu există suficienți lucrători americani capabili, dispuși, calificați și disponibili (There are not sufficient United States workers who are able, willing, qualified and available)”. Al doilea este că angajarea străinului nu afectează negativ salariile și condițiile de muncă ale lucrătorilor americani.

Procedura de recrutare este prevăzută în secțiunea 656.17. Pentru posturile de specialitate, angajatorul trebuie să publice anunțul de angajare timp de 30 de zile la agenția de ocupare a forței de muncă a statului, cu 30–180 de zile înainte de depunerea cererii. Trebuie să publice de două ori anunțul, în duminici diferite, în cotidianul general cel mai potrivit pentru ocupația respectivă. În zonele rurale fără ediții de duminică, se poate folosi ediția cu cel mai mare tiraj. Pe lângă acestea, angajatorul trebuie să aleagă trei din zece metode de recrutare suplimentară, iar folosirea site-ului angajatorului este una dintre opțiuni.

Anunțul trebuie să precizeze numele angajatorului și să le indice candidaților să trimită CV-ul angajatorului sau să se prezinte personal. Trebuie să descrie postul suficient de detaliat pentru ca lucrătorii americani să-l poată identifica și să menționeze și locul de muncă. Salariul menționat în anunț nu poate fi mai mic decât salariul predominant (prevailing wage) pentru ocupația respectivă și nici mai puțin favorabil decât condițiile oferite străinului. În raportul privind rezultatele recrutării, angajatorul trebuie să menționeze numărul lucrătorilor americani respinși, defalcat „pe motive legale legate de post”. Litera (g)(2) a aceleiași secțiuni prevede că lucrătorii americani care pot dobândi competențele necesare printr-o perioadă rezonabilă de formare la locul de muncă sunt considerați calificați. Respingerea lor pe motiv că nu au aceste competențe nu este un motiv legal.

Legea imigrației și naționalității interzice discriminarea cetățenilor și prevede amenzi pentru fiecare victimă

Secțiunea 1324b(a)(1) din Titlul 8 al Codului SUA le interzice angajatorilor să discrimineze pe motiv de origine națională la angajare, recrutare și concediere. Pentru „persoanele protejate”, este interzisă și discriminarea pe motiv de statut de cetățenie. Litera (a)(3) include printre persoanele protejate cetățenii și resortisanții americani, rezidenții permanenți, refugiații și persoanele cărora li s-a acordat azil. Sunt excluși unii rezidenți permanenți care nu au solicitat naturalizarea în termen.

Prevederea are excepții. Nu se aplică angajatorilor cu 3 sau mai puțini angajați. Dacă discriminarea pe motiv de origine națională intră sub incidența secțiunii 703 a Legii drepturilor civile, cazul este tratat în baza Legii drepturilor civile, nu a Legii imigrației și naționalității. Fac excepție și cazurile în care legea sau un contract guvernamental cere cetățenie. Litera (a)(4) le permite angajatorilor să aleagă cu prioritate un cetățean american în locul unui străin atunci când cei doi candidați au calificări egale.

Amenzile se calculează pentru fiecare persoană discriminată. Textul legii prevede între 250 și 2.000 de dolari pentru angajatorii care primesc primul ordin. Pentru angajatorii care au mai primit un ordin, suma este între 2.000 și 5.000 de dolari, iar pentru cei care au primit două sau mai multe ordine, între 3.000 și 10.000 de dolari.