Noua lege care blochează plata retroactivă a contribuțiilor la pensie de către străini îi exclude pe cei care au plătit deja; președintele Lee cere, chiar în ziua promulgării, „măsuri pentru plățile retroactive anterioare”

SEUL

Legea modificată a pensiei naționale (Legea nr. 22096), care blochează în principiu plata ulterioară (plata retroactivă) a contribuțiilor la pensia națională de către asigurații străini, a fost promulgată și a intrat în vigoare pe 20 octombrie, însă străinii care au solicitat deja plata retroactivă nu intră sub incidența noii prevederi. Președintele Lee Jae-myung a declarat în aceeași zi, la cea de-a 45-a ședință de guvern, pe care a prezidat-o la sediul președinției (Cheong Wa Dae): „Am modificat legea ca pe viitor să nu mai fie posibil, dar este nevoie de o măsură pentru cei care au plătit retroactiv înainte de asta.” Persoanele pentru care președintele a menționat o măsură sunt cele pe care dispozițiile tranzitorii ale legii promulgate în aceeași zi le-au lăsat în afara domeniului de aplicare. Este pentru prima dată când reciprocitatea, aplicată afilierii la pensia națională și rambursării forfetare, este extinsă și la plata retroactivă. Între timp, legile modificate din 2016 și 2017 au lărgit sfera plății retroactive, iar nici modificările prevederilor privind plata retroactivă din 2020 și 2025 nu au introdus reciprocitatea pentru străini.

Noua lege blochează doar cererile depuse după intrarea în vigoare și îi lasă neatinși pe cei care au plătit deja retroactiv

Legea modificată a introdus un nou alineat 6 la articolul 126, care reglementează dispozițiile speciale pentru străini. Textul principal prevede: „Articolul 92 nu se aplică asiguraților străini.” Articolul 92 este prevederea privind plata ulterioară a contribuțiilor la pensie. Clauza de excepție prevede două situații. Punctul 1 îi vizează pe străinii care îndeplinesc simultan două condiții. Litera a) cere ca „legea țării de origine a străinului să prevadă, pentru o pensie corespunzătoare pensiei naționale potrivit prezentei legi, posibilitatea plății ulterioare a contribuțiilor la pensie corespunzătoare articolului 92”, iar litera b) ca „prevederile legii țării de origine a străinului de la litera a) să se aplice cetățenilor Republicii Coreea”. Este o condiție de reciprocitate: Coreea permite plata retroactivă cetățenilor țărilor care o permit coreenilor. Punctul 2 îi vizează pe „străinii stabiliți prin decret prezidențial, ținând cont de caracteristici precum statutul de ședere, durata șederii în țară și durata plății contribuțiilor la pensie”.

Momentul aplicării este stabilit de articolul 5 alineatul 1 din dispozițiile tranzitorii. Textul prevede: „Prevederea modificată a articolului 126 alineatul 6 se aplică asiguraților străini care solicită plata ulterioară a contribuțiilor retroactive după intrarea în vigoare a prezentei legi.” Noua prevedere nu se aplică străinilor care au solicitat plata retroactivă înainte de intrarea în vigoare și cărora li s-a recunoscut perioada de asigurare.

Aceeași lege a supus reciprocității și suplimentul pentru membrii de familie aflați în întreținere al beneficiarilor străini. Noul articol 126 alineatul 2 prevede că titularilor străini ai dreptului la pensie „nu li se plătește suplimentul pentru membrii de familie aflați în întreținere prevăzut la articolul 52”. Structura excepțiilor este aceeași ca la prevederea privind plata retroactivă. Dacă legea țării de origine a străinului adaugă la prestațiile de pensie o anumită sumă în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere și această prevedere se aplică și beneficiarilor coreeni, străinul poate primi suplimentul, iar străinii stabiliți prin decret prezidențial constituie, de asemenea, o excepție. Articolul 4 din dispozițiile tranzitorii aplică această prevedere drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș născute după intrarea în vigoare a legii, dar prevede totodată că, dacă o persoană care și-a dobândit dreptul înainte de intrarea în vigoare intră sub excludere, soțul, copiii și părinții care îndeplinesc condițiile după intrarea în vigoare sunt excluși din calculul suplimentului. Prevederea privind suplimentul pentru membrii de familie a blocat adăugarea de noi persoane în întreținere chiar și pentru beneficiarii de dinaintea intrării în vigoare, în timp ce prevederea privind plata retroactivă se aplică doar cererilor ulterioare.

Excepția prin decret prezidențial (articolul 126 alineatul 6 punctul 2) intră în vigoare, conform articolului 1 din dispozițiile tranzitorii, la șase luni de la promulgare. Ce statute de ședere și ce durate ale șederii vor constitui excepții a fost lăsat în seama decretului prezidențial. Articolul 5 alineatul 2 din dispozițiile tranzitorii le permite străinilor din categoriile exceptate care au dobândit dreptul la pensie pentru limită de vârstă în aceste șase luni să solicite plata retroactivă în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prevederii respective. Același alineat stabilește că, în acest scop, străinul în cauză „poate, prin derogare de la articolul 13 alineatul 1, să solicite Serviciului Național de Pensii afilierea și să devină asigurat voluntar în continuare”.

În aceeași zi, președintele a adus în discuție o „măsură pentru cei care au plătit retroactiv înainte de asta”

Potrivit briefingului scris din 20 al purtătoarei de cuvânt-șef a președinției (Cheong Wa Dae), Kang Yu-jung, pe ordinea de zi a ședinței s-au aflat trei rapoarte ale ministerelor: rezultatele celei de-a cincea lansări a rachetei Nuri, statisticile privind decesele care fac obiectul anchetelor de dezastru și măsurile de sprijin pentru organizarea examenului CSAT (de admitere la universitate) pentru anul universitar 2027. Declarațiile privind plata retroactivă de către străini au venit după discuția despre sprijinul pentru contribuțiile la pensia națională ale tinerilor. Președintele Lee a spus: „Nu este normal ca cineva să folosească subterfugii ca să obțină, din resursele de pensie pe care le-am plătit eu, beneficii mai mari decât contribuția sa.” Apoi a adăugat: „Cred că, dacă este nevoie, se pot modifica legile, reglementările sau instrucțiunile.” Articolul despre ședința de guvern publicat în aceeași zi de Korea Policy Briefing a redat aceleași declarații.

Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale, ministerul de resort, a prezentat la ședința de guvern din 20 un punct privind cooperarea pentru promovarea preînscrierii la „sprijinul pentru prima contribuție din viață a tinerilor”.

La aceeași ședință, referitor la „sprijinul pentru prima contribuție din viață a tinerilor”, prin care statul va suporta de anul viitor prima contribuție la pensia națională a tinerilor de 18–26 de ani, președintele Lee s-a întrebat dacă este rezonabil să se spere că doar o parte dintre tineri vor depune cereri, pe motiv că acordarea beneficiului tuturor ar presupune o povară bugetară prea mare, și a dispus să se analizeze ridicarea vârstei minime de afiliere la o vârstă sustenabilă. Președintele Lee a spus că opoziția tinerilor pare să se datoreze unei neînțelegeri și că măsura le oferă în mare parte și oportunitatea și dreptul de a-și prelungi perioada de asigurare.

Guvernul spune că va preveni abuzurile prin verificarea șederii efective și prin reciprocitate

Guvernul explică faptul că a schimbat criteriile de examinare chiar înainte de modificarea legii. În rezumatul unui document publicat pe 1 septembrie pe Korea Policy Briefing, Ministerul Sănătății a anunțat „verificarea șederii efective a străinilor de la 31 august și examinarea strictă pentru prevenirea abuzurilor”. Într-un document de presă din 1 septembrie, Serviciul Național de Pensii și Ministerul Sănătății au declarat că „de la 31 august, atunci când un străin solicită plata ulterioară (denumită în continuare «plata retroactivă») a contribuțiilor la pensia națională, se verifică șederea efectivă și documentele aferente sunt examinate strict”. Cele două instituții au spus că îmbunătățesc sistemul „întrucât au fost semnalate în mod repetat cazuri în care străini primesc pensia națională prin plata retroactivă, în ciuda unei perioade scurte de asigurare”.

Noile criterii au restrâns durata șederii, condiție a plății retroactive, la „«durata șederii efective în țară», nu la perioada de înregistrare ca străin și de menținere a statutului de ședere”. Solicitanții străini trebuie să prezinte obligatoriu o adeverință privind intrările și ieșirile din țară, iar Serviciul a precizat că „recunoaște ca perioadă de ședere efectivă doar lunile în care durata șederii în țară este de cel puțin 15 zile”. Verificările privind, între altele, supraviețuirea beneficiarilor din străinătate au fost extinse de la una la două pe an. În același document, cele două instituții au declarat că „intenționează să promoveze rapid modificarea legislației pentru a aplica și plății retroactive reciprocitatea care până acum se aplica doar afilierii la pensia națională și plății rambursării forfetare”, iar legea modificată a fost promulgată 49 de zile mai târziu, pe 20 octombrie.

Ministra sănătății și asistenței sociale, Jeong Eun-kyeong, a declarat în același document: „Întrucât pensia națională este un sistem menit să garanteze venitul la bătrânețe al cetățenilor care locuiesc în țară, vom face tot posibilul pentru a preveni cazurile de abuz, precum primirea pensiei după o ședere scurtă în țară.” Președintele Serviciului Național de Pensii, Kim Sung-joo, a declarat: „Vom consolida și mai mult gestionarea ulterioară a beneficiarilor de pensii, inclusiv prin extinderea schimbului internațional de date privind decesele și scurtarea intervalului verificărilor drepturilor la pensie.” Și verificarea șederii efective se aplică cererilor depuse începând cu 31 august. Atât înăsprirea examinării, cât și modificarea legii vizează cererile viitoare.

Reciprocitatea s-a aplicat mai întâi afilierii și rambursării forfetare; plata retroactivă a fost inclusă abia acum

Reciprocitatea există de mult în Legea pensiei naționale. Potrivit motivelor de modificare publicate de Centrul Național de Informații Juridice, chiar înainte de Legea nr. 8426, promulgată pe 11 mai 2007, Legea pensiei naționale acorda străinilor rambursarea forfetară numai „în cazul în care țara străină are un sistem de rambursare forfetară a pensiei naționale și plătește lucrătorilor coreeni o prestație corespunzătoare rambursării forfetare”. Motivele modificării explicau că, pentru lucrătorii străini și alte categorii, se introduce o excepție, „având în vedere că țările ai căror cetățeni doar plătesc contribuții la pensia națională fără a primi rambursarea forfetară sunt în majoritate țări mici și slabe”. Beneficiarii excepției erau lucrătorii străini în sensul „Legii privind angajarea lucrătorilor străini” și străinii cu un statut de ședere care le permite activități de practică industrială conform articolului 10 din „Legea privind controlul imigrației”. Și actuala lege modificată lasă o parte din excepțiile de la reciprocitate în seama unui decret prezidențial care ține cont, între altele, de statutul de ședere.

Reciprocitatea pentru rambursarea forfetară figura deja ca sistem existent în motivele modificării din 2007, iar același principiu a fost aplicat plății retroactive abia după 19 ani. Între timp, sistemul plății retroactive a evoluat mai întâi în direcția extinderii. Legea nr. 14214, promulgată pe 29 mai 2016, arăta în motivele sale că „permite plata ulterioară a contribuțiilor la pensie și pentru perioadele în care soțul fără venit al unui asigurat într-un sistem public de pensii era exclus din pensia națională” (în vigoare de la 30 noiembrie 2016). Legea nr. 14921, promulgată pe 24 octombrie 2017, a deschis și persoanelor care au restituit rambursarea forfetară plata retroactivă pentru perioadele de excludere de după prima plată (în vigoare de la 25 ianuarie 2018).

Nici la modificările privind plata retroactivă din 2020 și 2025 nu a fost inclusă reciprocitatea pentru străini

Efectele negative ale plății retroactive sunt consemnate deja în motivele unei modificări legislative de acum șase ani. Motivul Legii nr. 17774, promulgată pe 29 decembrie 2020, era „limitarea perioadei de plată ulterioară pentru a preveni folosirea abuzivă a sistemului de plată ulterioară a pensiei naționale ca instrument de investiții de către persoanele cu venituri mari”. Motivele arătau că limitarea perioadei urmărește „sporirea echității față de cei care plătesc conștiincios”. Această lege a „limitat perioada de plată ulterioară a contribuțiilor la pensie la mai puțin de 10 ani” și a intrat în vigoare pe 30 iunie 2021.

Legea nr. 21146, promulgată și intrată în vigoare pe 25 noiembrie 2025, a modificat și ea prevederea privind plata retroactivă. Aceasta înlocuia, ca reper pentru calculul cotei de contribuție la plata retroactivă, „luna în care cade data cererii” cu „luna în care cade termenul de plată”. Motivele celor două modificări vizau plafonul perioadei și momentul de referință al cotei de contribuție. În documentul din 1 septembrie, Serviciul și ministerul arătau și ei că au aplicat reciprocitatea „doar afilierii la pensia națională și plății rambursării forfetare”. Plata retroactivă de către străini a fost supusă reciprocității abia 11 luni mai târziu, după ce Serviciul a anunțat înăsprirea examinării invocând cazuri „semnalate în mod repetat”.

Reforma întregului sistem al plății retroactive se află încă în faza de studiu. Într-o notă explicativă din 3 septembrie, Serviciul Național de Pensii a declarat că „în prezent se desfășoară un studiu comandat pentru îmbunătățirea sistemului de plată retroactivă a pensiei naționale, iar Serviciul Național de Pensii intenționează să analizeze, împreună cu Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale, măsuri de îmbunătățire pe baza rezultatelor acestui studiu”. Despre ideea de a lega perioada eligibilă pentru plata retroactivă de perioada efectivă de plată a contribuțiilor, a spus: „Întrucât nu au fost stabilite măsuri concrete de îmbunătățire, vă rugăm să fiți atenți în relatări.”

În fața măsurilor privind străinii care au plătit deja retroactiv stă prevederea constituțională privind legislația retroactivă

În legătură cu „măsura pentru cei care au plătit retroactiv înainte de asta” menționată de președinte, articolul 13 alineatul 2 din Constituție prevede: „Niciun cetățean nu poate fi supus restrângerii drepturilor politice sau privat de dreptul de proprietate prin legislație retroactivă.” Articolul 5 alineatul 1 din dispozițiile tranzitorii ale legii intrate în vigoare pe 20 aplică noua prevedere solicitanților „de după intrarea în vigoare a prezentei legi”.

Legea pensiei naționale conține articolul 57 (recuperarea prestațiilor), care obligă Serviciul să recupereze prestațiile primite prin mijloace frauduloase.

Amploarea grupului vizat de o eventuală măsură nu este cunoscută. Nici în briefingul președinției din 20, nici în documentul de presă al Ministerului Sănătății și al Serviciului din 1 septembrie, nici în nota explicativă a Serviciului din 3 septembrie, guvernul nu a făcut public numărul străinilor care au obținut dreptul la pensie prin plata retroactivă, suma pensiilor plătite acestora sau distribuția pe naționalități. Documentul din 1 septembrie s-a bazat pe formularea „cazuri semnalate în mod repetat”.

Cota de contribuție a asiguraților crește anual de anul acesta și va ajunge la 13% în 2033

Problema plății retroactive de către străini a apărut în primul an de aplicare a reformei pensiilor, care majorează treptat contribuțiile asiguraților. Potrivit unui document publicat pe 20 martie 2025 pe Korea Policy Briefing de Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei și Finanțelor, legea reformei pensiilor majorează cota de contribuție de la 9% la 13%. Documentul preciza că aceasta „crește treptat cu 0,5 puncte procentuale pe an de la 2026 și va ajunge la 13% în 2033”. Rata nominală de înlocuire a venitului a fost stabilită la 43% de la 2026. Același document arăta că, potrivit proiecțiilor financiare dinaintea reformei, „se estima că fondul se va epuiza în 2056”, dar prevedea că momentul epuizării va fi amânat cu 15 ani, fondul putând rezista până în 2071.

Biroul pentru buget al Adunării Naționale a publicat separat o proiecție care ia în calcul doar legea modificată, fără ținta guvernului de creștere a randamentului fondului. În „analiza efectelor financiare și de politică ale modificării din 2025 a Legii pensiei naționale”, din 9 iunie 2025, biroul estima că, aplicând legea modificată, soldul financiar va deveni deficitar în 2048, iar fondul se va epuiza în 2065. Menținând sistemul actual, anii erau 2041 și, respectiv, 2057, iar adăugând la legea modificată o creștere cu 1 punct procentual a randamentului investițiilor fondului, 2055 și 2073. Biroul pentru buget a prezentat și „datorii nefinanțate de 1.820.000 de miliarde de woni potrivit legii modificate”. În proiecția revizuită publicată pe 18 iunie anul acesta, a amânat trecerea la deficit la 2050 și epuizarea fondului la 2069, ținând cont de îmbunătățirea randamentului gestionării fondului.

Președintele Lee a definit la ședința de guvern plata retroactivă de către străini drept o problemă a „resurselor de pensie pe care le-am plătit eu”. Cota de contribuție a asiguraților crește cu 0,5 puncte procentuale pe an de la 2026 și ajunge la 13% în 2033. În aceeași perioadă, pensiile străinilor care și-au completat deja perioada de asigurare prin plata retroactivă vor fi plătite indiferent de noua lege.

Sfera excepțiilor prin decret prezidențial și reforma completă a plății retroactive rămân de rezolvat

Intrarea în vigoare a legii modificate lasă trei sarcini. Prima este decretul prezidențial care va stabili excepțiile de la reciprocitate. Articolul 126 alineatul 6 punctul 2 prevede stabilirea străinilor exceptați ținând cont de statutul de ședere, de durata șederii în țară și de perioada de plată a contribuțiilor, iar această prevedere intră în vigoare pe 20 aprilie 2027, la șase luni de la promulgare. Sfera reală a străinilor cărora li se va bloca plata retroactivă depinde de condiția de reciprocitate de la punctul 1 și de acest decret prezidențial.

A doua este identificarea țărilor care îndeplinesc condiția de reciprocitate de la punctul 1. Serviciul trebuie să verifice dacă legea țării de origine a solicitantului străin prevede un sistem corespunzător plății ulterioare din pensia națională coreeană și dacă acel sistem se aplică și coreenilor. A treia este studiul comandat privind reforma completă a sistemului de plată retroactivă, despre care Serviciul a spus că este în curs. În documentul din 3 septembrie, Serviciul a anunțat că va analiza măsuri de îmbunătățire pe baza rezultatelor studiului.

Aceeași lege cuprinde și prevederi care prelungesc perioada de asigurare a cetățenilor coreeni. Articolul 18 alineatul 1 elimină plafonul de 12 luni al perioadei de serviciu militar adăugate la perioada de asigurare, iar articolul 19 alineatul 1 acordă, în cazul a doi copii, un credit pentru naștere de 12 luni pentru primul copil plus 15 luni. Cele „24 de luni” aplicate pentru trei sau mai mulți copii cresc la „27 de luni”. Ambele prevederi intră în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Surse (KST)

• Președinția (Cheong Wa Dae) · 2026-10-20 · 제45회 국무회의 결과 관련 강유정 수석대변인 서면 브리핑 · https://m.korea.kr/briefing/presidentView.do?newsId=148973953&gubun=president&pageIndex=1
• Korea Policy Briefing · 2026-10-20 · 이 대통령, "모든 위협으로부터 국민 일상 지키는 데 국정 역량 집중" · https://www.korea.kr/news/policyNewsView.do?newsId=148973945
• Centrul Național de Informații Juridice · consultat la 2026-10-22 · 국민연금법 법률 제22096호(2026-10-20 공포·시행) 제·개정문(제18조·제19조·제126조, 부칙 제1조~제5조) · https://www.law.go.kr/법령/국민연금법
• Centrul Național de Informații Juridice · consultat la 2026-10-22 · 국민연금법 제·개정이유(법률 제8426호, 제14214호, 제14921호, 제17774호, 제21146호) · https://law.go.kr/LSW/lsRvsRsnListP.do?lsId=001781&chrClsCd=010102
• Centrul Național de Informații Juridice · 대한민국헌법 제13조 제2항 · https://www.law.go.kr/LSW/lsLawLinkInfo.do?lsJoLnkSeq=900045088&chrClsCd=010202&lsId=001444&print=print
• Serviciul Național de Pensii și Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale · 2026-09-01 · [보도참고자료] 외국인 국민연금 보험료 추후납부 요건 강화, 엄격 심사 추진 · https://nps.or.kr/pnsgdnc/nscvrgdata/getOHAE0002M1.do?hmpgBbsCd=BS20240145&hmpgCd=01&menuId=MN24000898&pageIndex=1&pstId=ZZ202600000000000991&searchGbu=&searchText=&sortSe=FR
• Serviciul Național de Pensii · 2026-09-03 · [보도설명자료] 국민연금 추납 전면 개편 검토, 내외국인 모두 손질한다 · https://nps.or.kr/pnsgdnc/nscvrgdata/getOHAE0002M1.do?hmpgBbsCd=BS20240145&hmpgCd=01&menuId=MN24000898&pageIndex=1&pstId=ZZ202600000000001005&searchGbu=&searchText=&sortSe=FR
• Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale (publicat pe Korea Policy Briefing) · 2026-09-01 · 외국인 국민연금 보험료 추후납부 요건 강화, 엄격 심사 추진 · https://www.korea.kr/briefing/pressReleaseView.do?newsId=156776344
• Korea Policy Briefing (Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale, Ministerul Economiei și Finanțelor) · 2025-03-20 · '연금개혁법안' 국회 통과, 내년 시행…"오랜 숙의 끝 이룬 성과" · https://www.korea.kr/news/policyNewsView.do?newsId=148940810
• Biroul pentru buget al Adunării Naționale · 2025-06-09 · 「2025년 국민연금법 개정의 재정 및 정책효과 분석」 · https://www.nabo.go.kr/ko/notice/releasesView.do?idx=8755&pageIndex=5
• Biroul pentru buget al Adunării Naționale · 2026-06-18 · 기금운용실적 개선에 따른 국민연금 재정 수정전망 · https://www.nabo.go.kr/board/file/bulkDown.do?idx=9301&bid=68