UE declară „nul” memorandumul maritim turco-libian ratificat de parlamentul Libiei și se alătură Greciei și Ciprului
EUROPA
Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat pe 20 (ora locală) seara, într-o declarație comună, că memorandumul de înțelegere turco-libian privind delimitarea zonelor de jurisdicție maritimă, ratificat în aceeași zi de parlamentul Libiei, este „nul (null and void)”. A doua zi, Înaltul Reprezentant al UE a subliniat și el, într-o declarație în numele UE, că memorandumul „nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe”. Ministerul de Externe al Turciei, parte la memorandum, a salutat decizia Camerei Reprezentanților a Libiei, iar Ministerul de Externe al Greciei a anunțat că respinge decizia. Declarația comună a reafirmat solidaritatea cu Grecia și Ciprul, iar declarația Înaltului Reprezentant a cerut respectarea drepturilor suverane ale tuturor statelor membre.
Cei doi lideri ai UE au declarat memorandumul „nul” chiar în seara ratificării
Declarația comună a fost publicată pe site-ul Consiliului UE pe 20, la ora 21:30, ora Bruxelles-ului. Declarația, formată din cinci fraze, începe astfel: „Regretăm profund ratificarea de astăzi de către parlamentul libian a așa-numitului memorandum de înțelegere libiano-turc privind delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană (We deeply regret the ratification today by the Libyan Parliament of the so-called Libyan-Türkiye Memorandum of Understanding on the delimitation of maritime jurisdictions in the Mediterranean Sea)”.
Cei doi au subliniat că poziția UE în această chestiune a fost stabilită clar de Consiliul European în 2019 și a rămas neschimbată. Ei au precizat: „Acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și este nul (This agreement infringes upon the sovereign rights of third states, it does not comply with the Law of the Sea, and is null and void)”.
Declarația afirmă: „Ne reafirmăm solidaritatea cu Grecia și Ciprul (We reaffirm our solidarity with Greece and Cyprus)”. În ultima frază, a fost reiterată poziția existentă a UE de opoziție față de orice intervenție externă în Libia. Declarația nu conținea nicio frază care să critice direct, nominal, guvernul turc.
A doua zi, Înaltul Reprezentant a invocat concluziile summiturilor din 2019 și 2025
Declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a fost publicată pe 21, la ora 18:54 (ora Bruxelles-ului), cu numărul 842/26. Declarația are forma unui text emis de Înaltul Reprezentant „în numele UE (on behalf of the EU)”. Declarația exprimă un „regret puternic (strongly regrets)” față de ratificarea, pe 20 octombrie 2026, de către Camera Reprezentanților a Libiei, a memorandumului turco-libian din 2019.
Înaltul Reprezentant a declarat că „poziția UE privind memorandumul de înțelegere este fermă și clară”. Invocând concluziile Consiliului European din decembrie 2019 și reafirmarea acestora din iunie 2025, declarația a arătat că memorandumul încalcă drepturile suverane ale statelor terțe și nu respectă dreptul mării. Textul a adăugat: „Este nul și nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe (It is null and void and cannot produce any legal consequences for third States)”.
Ultima frază s-a referit la întreaga Mediterană de Est. Înaltul Reprezentant a declarat că UE are un „interes strategic (strategic interest)” într-un mediu stabil și sigur în Mediterana de Est. Declarația a cerut ca toate țările să respecte drepturile suverane ale tuturor statelor membre, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS).
Concluziile UE resping memorandumul cu aceleași formulări din 2019
Punctul 19 din concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019 (EUCO 29/19), invocate de UE, stabilea că memorandumul turco-libian „încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe”. Același punct reafirma forajele ilegale ale Turciei în zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului, semnalate în concluziile din octombrie același an. În acest punct, Consiliul European afirma: „Își reafirmă fără echivoc solidaritatea cu Grecia și Ciprul în privința acestor acțiuni ale Turciei”.
Punctul 52 din concluziile Consiliului European din 26 iunie 2025 (EUCO 12/25) a reluat aceeași formulare. Punctul trata „situația îngrijorătoare” din Libia și posibilele ei consecințe asupra securității europene și asupra fluxurilor migratorii. Potrivit stenogramei conferinței de presă publicate de biroul prim-ministrului grec, Kyriakos Mitsotakis a declarat a doua zi că „vechea formulare a fost restabilită”, cea care califica memorandumul turco-libian drept nefondat și ilegal. El a subliniat: „we do not accept, not as Greece, not as Europe, any such fait accompli”. La aceeași conferință, Mitsotakis a declarat că între estul Libiei și Creta pare să se deschidă „o nouă rută migratorie”.
Ministerul turc de Externe salută decizia, afirmând că memorandumul este „în vigoare din 2019”
Ministerul de Externe al Turciei a emis pe 20 comunicatul de presă nr. 202. Ministerul a declarat: „Salutăm decizia adoptată astăzi (20 octombrie) de Camera Reprezentanților a Libiei”, precizând că memorandumul este „în vigoare din 2019 (which has been in force since 2019)”.
Ministerul a susținut că memorandumul protejează drepturile și interesele reciproce ale celor două țări pe baza dreptului internațional și a principiului echității și adâncește cooperarea dintre Turcia și Libia. Turcia a declarat că, în conformitate cu angajamentul său față de dreptul internațional, va continua să coopereze cu toți partenerii pentru încredere, stabilitate și pace în bazinul mediteranean. Comunicatul nu menționa declarațiile UE sau Grecia.
Argumentația Turciei este aceeași din 2019. Purtătorul de cuvânt de atunci al Ministerului de Externe, Hami Aksoy, a declarat într-un răspuns din 1 decembrie 2019 (QA-73) că acordul cu Libia a stabilit o parte a limitei vestice a zonelor de jurisdicție maritimă ale Turciei în Mediterana de Est. Aksoy a susținut că insulele nu pot bloca proiecția costieră a Turciei, care are cea mai lungă linie de coastă continentală din Mediterana de Est. Potrivit argumentației Turciei, insulele situate de cealaltă parte a liniei mediane dintre două teritorii continentale nu pot genera zone de jurisdicție dincolo de apele teritoriale, iar la delimitare trebuie luate în calcul lungimea și orientarea coastelor. Aksoy a respins și ceea ce a prezentat drept afirmația Greciei, potrivit căreia mica insulă Kastellorizo, aflată chiar în fața coastei continentale turcești, ar avea o zonă de jurisdicție de 4.000 de ori mai mare decât propria suprafață. Aksoy a mai afirmat că Egiptul a pierdut 40.000 km² din cauza pretențiilor „maximaliste și intransigente (Maximalist and uncompromising)” ale Greciei și ale ciprioților greci. El a declarat că, înainte de semnarea memorandumului, Turcia a propus în repetate rânduri tuturor părților negocieri pentru un acord bazat pe echitate și că este în continuare pregătită să negocieze. Aksoy a susținut că, prin acest acord, cele două țări și-au exprimat clar voința de a nu permite niciun fapt împlinit (fait accompli).
Un material publicat în 2020 de Direcția de Comunicare a Președinției Turciei a susținut că memorandumul a blocat posibilitatea unor acorduri greco-egiptene și greco-cipriote care ar fi redus suprafața zonelor de jurisdicție maritimă ale Turciei de la 186.000 km² la 41.000 km². Materialul prezenta insula Meis ca o insulă cu o suprafață de 12 km², aflată la 2 km de coasta continentală a Turciei.
Grecia replică: geografia și dreptul mării nu pot fi schimbate printr-o decizie parlamentară
Ministerul de Externe al Greciei a declarat pe 20, într-un anunț: „Grecia respinge decizia Camerei Reprezentanților a Libiei care aprobă așa-numitul memorandum turco-libian din 2019”. Ministerul a afirmat că decizia nu schimbă faptul că memorandumul este „ilegal și nul (illegal, null and void)”. Ministerul a subliniat: „Geografia și dreptul internațional al mării nu pot fi modificate prin decizii parlamentare unilaterale, lipsite de temei juridic (Geography and international law of the sea cannot be altered by unilateral, legally unfounded parliamentary decisions)”.
Grecia și-a prezentat din nou și argumentele juridice. Ministerul a declarat că Turcia și Libia nu au coaste opuse sau adiacente, care să constituie un temei legitim pentru delimitarea zonelor maritime. A mai afirmat că memorandumul ignoră insulele grecești și drepturile asupra zonelor maritime pe care insulele le au potrivit UNCLOS și dreptului internațional cutumiar. Ministerul a subliniat că Grecia a încheiat deja acorduri de delimitare maritimă cu Egiptul și Italia, în conformitate cu dreptul internațional al mării, respectând astfel drepturile suverane ale țărilor vecine.
Ultimele două fraze ale anunțului anunțau un răspuns. Ministerul a cerut părții libiene să se abțină de la acțiuni contrare dreptului internațional și care subminează stabilitatea în Mediterana de Est. Apoi a declarat: „Grecia și-a informat deja partenerii și aliații și va lua toate măsurile adecvate pentru a-și apăra drepturile suverane (will take all appropriate action to safeguard its sovereign rights)”.
Grecia arată că linia echidistantă din memorandumul din 2019 traversează Creta
Harta 13, publicată de Ministerul grec de Externe, indică în legendă data memorandumului drept 27 noiembrie 2019. Potrivit explicațiilor hărții, anexa 2 a memorandumului stabilește câte 18 puncte de bază pe coasta turcă și pe cea libiană. Ministerul grec de Externe a explicat că linia echidistantă trasată pe baza acestor puncte traversează teritoriul insulei Creta. Pe aceeași hartă sunt marcate și linia acordului greco-egiptean de delimitare a ZEE, încheiat pe 6 august 2020, precum și perimetrele atribuite Corporației Petroliere a Turciei (TPAO). Potrivit materialului Direcției de Comunicare a Președinției Turciei, președintele de atunci al Consiliului Prezidențial al Libiei, Fayez al-Sarraj, și delegația sa au vizitat Turcia între 26 și 28 noiembrie 2019. Marea Adunare Națională a Turciei a ratificat memorandumul privind jurisdicția maritimă pe 5 decembrie 2019, iar memorandumul privind cooperarea în domeniul securității pe 21 a aceleiași luni.
Memorandumul a dus ulterior la exploatarea resurselor. Guvernul de Unitate Națională (GNU) al Libiei și Turcia au semnat pe 3 octombrie 2022, la Tripoli, un memorandum de înțelegere în domeniul hidrocarburilor. În declarația din acea zi, Ministerul grec de Externe a afirmat că memorandumul din 2019 este „ilegal, nul și inexistent” și că nimeni nu are dreptul să îl invoce. Grecia a avertizat că va răspunde la orice act de punere în aplicare a memorandumului la nivel bilateral, la nivelul UE și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În aceeași declarație, ministerul a arătat că, în lipsa unui acord bilateral, platoul continental este delimitat pe linia mediană și că Grecia are de drept, ab initio, drepturi asupra platoului continental, potrivit UNCLOS. Pagina Ministerului grec de Externe dedicată relațiilor cu Libia arată că GNU a semnat memorandumul privind hidrocarburile după expirarea mandatului său și califică memorandumul din 2019 drept o potențială amenințare la adresa stabilității și păcii în regiune. Ministerul de Externe al Ciprului a declarat și el, într-un comunicat de presă din ziua următoare, că „memorandumul” din 2019 încalcă drepturile suverane ale statelor terțe și este, prin urmare, ilegal, nul și nu produce niciun efect juridic pentru statele terțe.