Zelenski se întâlnește cu conducerea Kongsberg, producătorul NASAMS; programul european antibalistic „FREYJA” vizează teste până la sfârșitul anului

OSLO, NORVEGIA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit pe 21 (ora locală), la Oslo, cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, cu ministrul Apărării Tore Sandvik și cu directorul general (CEO) al Kongsberg, producătorul sistemului de apărare antiaeriană NASAMS, Eirik Lie. Administrația Prezidențială a Ucrainei a declarat că la întâlnire au fost discutate aspectele care pot fi accelerate pentru ca programul european de interceptare a rachetelor balistice „FREYJA”, la care participă Norvegia, să ajungă în faza de testare până la sfârșitul acestui an. Potrivit Administrației Prezidențiale, Ucraina se așteaptă luna viitoare la pachete suplimentare de sprijin în domeniul apărării. Cu o zi înainte, pe 20, după o reuniune cu partea americană, Ucraina și-a exprimat recunoștința că sistemul de avertizare timpurie, care anunță din timp atacurile rusești cu rachete balistice, funcționează acum.

Zelenski discută cu conducerea Kongsberg continuarea cooperării privind NASAMS

La întâlnirea de pe 21 a participat și o delegație a companiei Kongsberg. Administrația Prezidențială a declarat că părțile au discutat cooperarea viitoare privind sistemul de apărare antiaeriană NASAMS. Despre NASAMS, Administrația Prezidențială a explicat: „Aceste sisteme ne protejează eficient, practic în fiecare zi, oamenii și infrastructura critică” (ці системи фактично щодня ефективно захищають наших людей і критичну інфраструктуру).

A fost menționat și calendarul sprijinului. Administrația Prezidențială a declarat: „Ucraina se așteaptă ca luna viitoare să existe pachete suplimentare de sprijin în domeniul apărării” (Україна розраховує, що наступного місяця будуть додаткові пакети оборонної підтримки). Valoarea și conținutul pachetelor nu au fost făcute publice.

Cu prim-ministrul Støre, Zelenski a discutat următorii pași spre o pace justă. Zelenski a mulțumit pentru rolul de lider al Norvegiei în sprijinirea Ucrainei în domeniile apărării, economiei și diplomației.

Începe și o nouă cooperare în domeniul comunicațiilor pentru armata ucraineană. Administrația Prezidențială a declarat că s-a acordat o atenție separată „începerii lucrului la noi capabilități de comunicații prin satelit pentru militarii ucraineni” (початку роботи над новими спроможностями супутникового зв'язку для українських воїнів). Administrația Prezidențială a adăugat că vor participa și țări partenere care au capacitatea de a sprijini acest demers.

În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu președintele parlamentului norvegian (Storting), Masud Gharahkhani, și cu liderii tuturor partidelor parlamentare, cu care a discutat sprijinul financiar și „deficitul bugetului Ucrainei pentru apărare” (дефіцит бюджету України на оборону). Administrația Prezidențială a subliniat importanța sprijinului acordat la nivel bilateral de țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE). Potrivit Administrației Prezidențiale, Norvegia este pregătită să ajute Ucraina. Cu această ocazie, Zelenski a spus: „Vă suntem foarte recunoscători pentru sprijinul vostru ferm pentru țara noastră, pentru poporul nostru și pentru militarii noștri” (Ми дуже вдячні за вашу рішучу підтримку нашої країни, нашого народу та наших воїнів). Despre decizia privind sprijinul energetic, el a spus: „Suntem, de asemenea, recunoscători” (Ми також вдячні за рішення щодо енергетичної підтримки). Gharahkhani a declarat: „Noi, în acest parlament, nu ne lăsăm prietenii și aliații la greu” (Ми в цьому парламенті не залишаємо в біді наших друзів і союзників).

FREYJA, program la care participă Norvegia, urmărește să intre în faza de testare la sfârșitul anului

FREYJA a fost tema centrală a întâlnirii. Administrația Prezidențială a declarat: „Norvegia participă activ și la programul european antibalistic FREYJA” (Норвегія також активно бере участь у європейській антибалістичній програмі FREYJA). Despre progrese, a spus: „Există deja primele rezultate în crearea unor elemente separate ale sistemului” (Вже є перші результати у створенні окремих елементів системи).

Părțile au identificat punctele în care calendarul poate fi accelerat. Potrivit Administrației Prezidențiale, ele au discutat aspectele care pot fi accelerate „pentru a ajunge la teste până la sfârșitul acestui an” (щоб вийти на випробування до кінця цього року). Locul testelor, elementele testate și costurile acestora nu au fost precizate.

Calendarul s-a concretizat în decurs de trei luni. La prima reuniune, de la Paris, din iulie, Zelenski a spus că speră ca FREYJA să devină operațional în 12 luni. În anunțul privind reuniunea de la Oslo din septembrie, Administrația Prezidențială a declarat că Zelenski a stabilit în august obiectivul obținerii unor rezultate concrete până la sfârșitul lui 2026 sau începutul lui 2027. De această dată, obiectivul prezentat este începerea testelor până la sfârșitul anului.

FREYJA a pornit în iulie, la Paris, ca o coaliție antibalistică a zece țări

Prima reuniune FREYJA a avut loc pe 13 iulie la Paris, în Franța. Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii țărilor participante au semnat atunci o declarație comună privind crearea „coaliției pentru apărare integrată împotriva rachetelor balistice”. Membrii fondatori sunt zece țări: Ucraina, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Potrivit Administrației Prezidențiale, coaliția este deschisă și altor țări care împărtășesc principiile și obiectivele ei.

Printre companii au figurat Kongsberg Defence & Aerospace (Kongsberg D&A), precum și Thales, Safran, MBDA, Saab, Diehl Defence, Hensoldt, Leonardo și compania ucraineană Fire Point. Zelenski a spus atunci: „Others have radars and other critical components. So it is important that we truly join forces”. El a continuat: „Europeans themselves will be able to decide how many systems Europe needs and where they should be deployed”. Zelenski a mai spus: „Russia is making its final bet on ballistic missile strikes against cities and villages”.

Guvernul norvegian și-a anunțat participarea în aceeași zi. Biroul prim-ministrului și Ministerul Apărării ale Norvegiei au declarat că coaliția va reuni expertiza, industria și tehnologia statelor membre pentru a dezvolta o apărare europeană împotriva rachetelor balistice, care va completa sistemele de apărare existente pe care statele membre le dețin deja sau le vor achiziționa. Norvegia contribuie prin transfer de tehnologie, partajarea capabilităților și furnizarea de informații. Ministrul Apărării, Sandvik, a declarat că la dezvoltare participă „compania norvegiană KDA, cu o mare experiență în sistemul NASAMS” (det norske selskapet KDA med stor erfaring fra NASAMS-systemet). Sandvik a spus: „Aceasta nu este îndreptată împotriva nimănui, ci are ca scop protejarea propriei noastre populații” (Dette er ikke rettet mot noen, men handler om å beskytte vår egen befolkning). Prim-ministrul Støre a declarat: „Vom lucra țintit și rapid pentru a dezvolta o capacitate de apărare împotriva rachetelor balistice” (Vi skal arbeide målrettet og raskt for å utvikle en kapasitet for forsvar mot ballistiske missiler).

FREYJA a fost rafinat prin prioritățile diplomatice din august-septembrie și prin reuniunea industriei de la Oslo

Pe 3 august, prezentând șefilor misiunilor diplomatice prioritățile diplomatice ale anului, Zelenski a cerut în mod special extinderea FREYJA. Zelenski a spus: „Our FREYJA can become a shared European system providing integrated protection”. El a arătat și că unele companii rusești esențiale, implicate în producția de rachete balistice, nu sunt încă sancționate de SUA, Marea Britanie, Japonia, Elveția și alte țări.

Trei zile mai târziu, pe 6 august, Zelenski a vorbit la telefon cu prim-ministrul Støre și i-a prezentat stadiul implementării FREYJA și calendarul următorilor pași. Zelenski a apreciat contribuția Norvegiei, menționând că reprezentanți norvegieni participă la lucrări. În această convorbire, Zelenski a spus: „We are trying to accelerate all processes as much as possible”.

În septembrie, la Oslo a avut loc o reuniune cu industria. Biroul prim-ministrului norvegian a declarat pe 8 septembrie că Støre și Zelenski s-au întâlnit cu reprezentanți ai producătorilor europeni de armament pentru a discuta dezvoltarea apărării antibalistice. Støre a spus: „Apărarea antiaeriană antibalistică este absolut centrală pentru a reuși acest lucru” (Antiballistisk luftforsvar er heilt sentralt for å få dette til). În anunțul din 9 septembrie, Administrația Prezidențială a Ucrainei a enumerat printre participanții la reuniune conducerile companiilor Fire Point, Kongsberg, Weibel, Saab, Diehl Defence, Hensoldt, Thales, Safran, Sener și Leonardo. Potrivit Administrației Prezidențiale, Zelenski a spus că Ucraina poate dezvolta și produce rachete interceptoare și lansatoare și că și partenerii trebuie să fie pregătiți să contribuie.

Norvegia a alocat în iulie 3 miliarde de coroane pentru apărarea antiaeriană și participă la achiziția de Patriot

Cu șase zile înainte de lansarea FREYJA, Norvegia a anunțat un nou sprijin pentru apărarea antiaeriană. Biroul prim-ministrului și Ministerul Apărării ale Norvegiei au anunțat pe 7 iulie un sprijin de 3 miliarde de coroane pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. După întâlnirea cu Zelenski la summitul NATO de la Ankara, Støre a spus că apărarea împotriva rachetelor balistice este una dintre cele mai importante nevoi ale Ucrainei, adăugând: „De aceea contribuim acum cu trei miliarde de coroane la apărarea antiaeriană” (Derfor bidrar vi nå med tre milliarder kroner til luftvern).

Potrivit guvernului norvegian, Norvegia intenționează să comande direct de la producătorul american, împreună cu Germania și Canada, noi rachete interceptoare Patriot. În anunțul inițial, guvernul norvegian a indicat Danemarca printre țările care comandă împreună, dar a eliminat-o într-o corectură din 9 iulie. Deoarece unele rachete Patriot au termene lungi de livrare, Norvegia urmărește și să le cumpere de la țări care le dețin deja, pentru a le dona rapid Ucrainei. S-a decis, de asemenea, continuarea sprijinului pentru PURL (Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei) a NATO, care coordonează finanțarea achizițiilor de echipamente militare americane și donațiile. Sandvik a declarat: „Patriot este un sistem de apărare antiaeriană foarte eficient” (Patriot er et svært effektivt luftvernsystem).

Guvernul norvegian a declarat că între 2023 și 2025 a acordat Ucrainei sprijin pentru apărarea antiaeriană de peste 30 de miliarde de coroane. În anunțul privind întâlnirea lui Zelenski cu regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, din 20, Administrația Prezidențială a Ucrainei a declarat că valoarea totală a sprijinului acordat de Norvegia în aproape cinci ani de la invazia rusă pe scară largă a ajuns la 22,5 miliarde de dolari.