Atac cu drone asupra unei piețe din Abyei, zonă disputată de Sudan și Sudanul de Sud: zeci de civili uciși; secretarul general al ONU: „Va trebui să existe tragere la răspundere”

ABYEI (FRONTIERA SUDAN · SUDANUL DE SUD)

Un atac cu drone asupra pieței Amiet și a zonei Todach din regiunea Abyei, a cărei suveranitate este disputată de Sudan și Sudanul de Sud, a ucis pe 19 (ora locală) zeci de civili, inclusiv femei și copii. Secretarul general al ONU a emis pe 20, la New York, o declarație în care a condamnat ferm atacul și a afirmat că „va trebui să existe tragere la răspundere”.

Secretarul general al ONU cere tragerea la răspundere după uciderea a „zeci de civili”

Declarația secretarului general a fost făcută publică pe 20 la New York și publicată pe 21 pe site-ul Forței Interimare de Securitate a ONU pentru Abyei (UNISFA), staționată în Abyei. Declarația are trei paragrafe.

În primul paragraf, secretarul general a spus: „I strongly condemn the drone attacks in the Abyei area on 19 October that killed dozens of civilians (Condamn ferm atacurile cu drone din zona Abyei din 19 octombrie, care au ucis zeci de civili)”. Declarația precizează că printre morți se află femei și copii și că există și răniți. Locurile atacurilor au fost indicate ca fiind piața Amiet și împrejurimile localității Todach. Secretarul general a adăugat că UNISFA continuă să verifice numărul victimelor și că, deoarece există și mulți dispăruți, „The toll is expected to rise (Bilanțul ar urma să crească)”. Familiilor victimelor le-a transmis condoleanțe profunde, iar răniților urări de recuperare rapidă.

Al doilea paragraf descrie răspunsul UNISFA. Imediat după atac, UNISFA a trimis la fața locului personal medical, echipamente de stingere a incendiilor și forțe de reacție rapidă (quick reaction forces), care i-au tratat pe răniți, au ajutat la evacuarea lor și au împiedicat extinderea incendiului.

În al treilea paragraf, secretarul general a subliniat: „Attacks targeting civilians and civilian infrastructure are prohibited under international law (Atacurile care vizează civili și infrastructura civilă sunt interzise de dreptul internațional)”. Secretarul general a continuat, afirmând că toate părțile la conflict trebuie să respecte și să protejeze civilii, și a spus: „There will need to be accountability (Va trebui să existe tragere la răspundere)”. Guvernelor Sudanului de Sud și Sudanului li s-a cerut să prevină noi atacuri și să mențină statutul demilitarizat (demilitarized) al Abyei.

Secretarul general nu a precizat numărul exact al morților și nici cine a comis atacul.

În piața Amiet au murit 26 de oameni și în urmă cu o lună

Piața Amiet a fost și luna trecută scena unor violențe sângeroase. Într-un comunicat de presă în limba arabă emis pe 17 septembrie la Abyei, UNISFA a declarat că violențele izbucnite pe 15 septembrie în piața comună Amiet au făcut, până pe 16, 26 de morți și 82 de răniți. Textul original este „حتى 16 سبتمبر، عن مقتل 26 شخصًا وإصابة 82 آخرين (până pe 16 septembrie, 26 de persoane au fost ucise și alte 82 rănite)”.

Potrivit UNISFA, violențele au pornit de la două crime. Pe 14 septembrie a fost ucis un bărbat din comunitatea dinka ngok (Ngok Dinka), iar pe 15 un bărbat din comunitatea misseriya (Misseriya), ceea ce a sporit tensiunile dintre cele două comunități. UNISFA a dislocat trupe suplimentare în piață și în împrejurimi și a cerut autorităților competente o anchetă rapidă și tragerea la răspundere. Comandantul UNISFA, generalul-maior Ganesh Kumar Shrestha, a declarat că liderii comunităților s-au angajat din nou să continue dialogul și a indicat protecția civililor și prevenirea represaliilor drept priorități absolute.

Anterior, pe 2 septembrie, UNISFA și-a exprimat îngrijorarea profundă că tensiunile dintre comunitățile dinka ngok și dinka twic (Twic Dinka) din sudul Abyei „au crescut recent”. Au existat rapoarte repetate privind mobilizarea tinerilor înarmați din cele două comunități, iar UNISFA și-a intensificat patrulele în sud. Cele două comunități s-au confruntat timp de doi ani, începând din 2022, conflict în care au murit civili de ambele părți și care a provocat strămutarea a numeroși oameni.

În decembrie anul trecut, șase militari ai forțelor ONU de menținere a păcii au fost uciși într-un atac cu drone

Atacurile cu drone nu i-au ocolit nici pe militarii ONU de menținere a păcii. Pe 13 decembrie anul trecut, baza logistică UNISFA din Kadugli, statul Kordofanul de Sud din Sudan, a fost lovită de un atac cu drone, în care au fost uciși șase militari din Bangladesh ai forțelor de menținere a păcii. În declarația emisă în aceeași zi la Riad, în Arabia Saudită, secretarul general a indicat opt răniți, iar Consiliul de Securitate al ONU și UNISFA au numărat ulterior nouă răniți. Purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a declarat atunci că nu este clar cine a comis atacul. Secretarul general a spus că atacurile asupra forțelor de menținere a păcii pot constitui crime de război potrivit dreptului internațional și le-a cerut părților la războiul civil din Sudan să înceteze imediat ostilitățile și să reia negocierile pentru o încetare permanentă a focului. Ceremonia funerară pentru cei șase a avut loc la cartierul general al UNISFA din Abyei, iar generalul-maior Robert Yaw Affram, la acea dată șef interimar al misiunii și comandant al forței, a vizitat baza din Kadugli.

Într-o declarație de presă emisă pe 21 decembrie în numele președintelui Consiliului, Samuel Žbogar (Slovenia), Consiliul de Securitate a „condamnat fără echivoc, în termenii cei mai fermi” atacul. Consiliul a arătat că atacul reprezintă o „nesocotire flagrantă (egregious disregard)” a dreptului internațional și o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale și a cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere „fără întârziere”. Invocând rezoluțiile 2518 (2020) și 2589 (2021), Consiliul a cerut ONU o anchetă rapidă și a îndemnat Sudanul și Sudanul de Sud să sprijine pe deplin UNISFA. Consiliul a salutat asistența medicală acordată de armata sudaneză, care a ajutat la tratarea răniților. Președintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Mahmoud Ali Youssouf, a condamnat și el atacul pe 14 decembrie și a cerut identificarea rapidă a responsabililor.

UNISFA a evacuat una după alta bazele de supraveghere a frontierei

Pe 18 decembrie, UNISFA a decis retragerea de la baza din Kadugli. Potrivit raportului secretarului general al ONU (S/2026/378), UNISFA a mutat pe 21 decembrie tot personalul din Kadugli și a închis baza. Într-un comunicat de presă din 24, UNISFA a declarat că a finalizat în cursul weekendului retragerea de la baza operată timp de „aproape 13 ani”. Baza din Kadugli era cartierul general al Mecanismului comun de verificare și monitorizare a frontierei (JBVMM), care supraveghează Zona de frontieră demilitarizată și securizată (SDBZ), convenită de cele două țări în 2012. Opt dintre cei nouă răniți au fost transferați la un spital din Nairobi, Kenya.

Retragerile au continuat. UNISFA a anunțat pe 7 martie anul acesta că a retras toți militarii de menținere a păcii și observatorii internaționali din bazele de la Tishwin și Abu Qussa/Wunkur. Motivul invocat a fost că situația de securitate din cele două zone a devenit „din ce în ce mai volatilă și imprevizibilă (increasingly volatile and unpredictable)”, ceea ce a limitat sever protecția trupelor și aprovizionarea. Ultimul convoi a ajuns la Abyei pe 6 martie, iar cartierul general al JBVMM a fost mutat temporar la Abyei.

Consiliul de Securitate cere demilitarizarea Abyei

Abyei este o regiune revendicată de ambele țări. UNISFA a fost înființată în 2011 și are aproape 4.000 de militari și polițiști, care activează alături de personal civil. Mandatul său include protecția civililor, sprijinirea poliției din Abyei și facilitarea asistenței umanitare.

Pe 14 noiembrie 2024, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția 2760 cu 14 voturi pentru, niciunul împotrivă și o abținere (Rusia), prelungind mandatul UNISFA până pe 15 noiembrie 2025. Rezoluția a cerut autorităților competente din Sudan și Sudanul de Sud să ia toate măsurile necesare pentru ca Abyei să fie „demilitarizată efectiv (effectively demilitarized)”. Ea a condamnat „în termenii cei mai fermi” creșterea prezenței Forțelor de Apărare ale Poporului din Sudanul de Sud (SSPDF) în Abyei și a cerut redislocarea lor imediată, fără precondiții.

Consiliul de Securitate a prelungit anul trecut mandatul cu un an, lăsând deschisă posibilitatea retragerii

Pe 14 noiembrie anul trecut, la cea de-a 10042-a ședință, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția 2802 cu 12 voturi pentru, niciunul împotrivă și trei abțineri, prelungind cu un an mandatul UNISFA, până pe 15 noiembrie anul acesta. China, Pakistanul și Rusia s-au abținut. Rezoluția a fost adoptată în temeiul capitolului VII al Cartei ONU, iar sprijinul UNISFA pentru Mecanismul comun de verificare și monitorizare a frontierei (JBVMM) a fost prelungit până la aceeași dată.

Rezoluția a menținut plafonul de 3.250 de militari. A menținut și plafonul pentru poliție la 640 de persoane, inclusiv 148 de polițiști individuali și ofițeri de penitenciare și trei unități de poliție constituite. Consiliul a condamnat în termenii cei mai fermi faptul că actori înarmați, inclusiv SSPDF și alte forțe de securitate sud-sudaneze, precum și Forțele de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan, încalcă acordul din 2011 și a cerut ferm retragerea lor imediată și necondiționată din zona demilitarizată.

O nouă prelungire a fost condiționată. Rezoluția a stabilit cinci criterii de îndeplinire: retragerea forțelor armate neautorizate și demilitarizarea completă a Abyei; reluarea reuniunilor Mecanismului politic și de securitate comun (JPSM) al celor două țări; crearea unei poliții comune de securitate pentru Abyei și instituirea, până în septembrie 2026, a unor structuri temporare administrative și de securitate; eliberarea de vize pentru dislocarea celor 640 de polițiști; sprijin pentru numirea rapidă a unui adjunct civil al șefului misiunii. Consiliul a declarat că va lua în considerare prelungirea doar dacă cele două țări vor face progrese clare. A anunțat și intenția de a retrage sau de a reconfigura misiunea în lipsa unor progrese substanțiale. Și sprijinul pentru JBVMM urma să depindă de funcționarea deplină a mecanismului și de continuarea cooperării celor două țări. Secretarului general i s-a cerut să prezinte rapoarte integrate pe 1 mai și pe 15 octombrie anul acesta și să raporteze, până pe 31 august, asupra situației de securitate la fața locului, evaluând totodată în ansamblu impactul opțiunilor de reducere a misiunii asupra securității.