Premierul britanic Burnham îi transmite lui Trump „acces complet la Starlink pentru Ucraina”... Menționează și presiunile Argentinei asupra zăcământului petrolier din Falkland
LONDRA
Premierul britanic Andy Burnham a purtat o convorbire telefonică pe 23 octombrie (ora locală) cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, subliniind că Ucraina trebuie să aibă acces deplin la Starlink. Într-un comunicat privind convorbirea, emis în aceeași zi la ora 19:36 (ora locală), biroul premierului britanic a afirmat că cei doi lideri au discutat despre proiectul petrolier Sea Lion din Insulele Falkland și că Burnham a ridicat problema impactului economic al „măsurilor coercitive” ale Argentinei asupra Regatului Unit și a Statelor Unite. Cei doi lideri au abordat, de asemenea, aprobarea zăcământului de gaze Jackdaw din Regatul Unit, cooperarea în domeniul energiei nucleare și sprijinul acordat Arabiei Saudite, care este atacată de rebelii houthi.
Premierul Burnham subliniază că accesul deplin al Ucrainei la Starlink este important
În comunicatul biroului premierului, problema Ucrainei a fost plasată pe primul loc. Potrivit comunicatului, premierul Burnham a subliniat că accesul deplin la Starlink este important pentru ca Ucraina să continue să se apere împotriva invaziei la scară largă a Rusiei (The Prime Minister underlined the importance for Ukraine to have full access to Starlink).
Premierul Burnham a recunoscut, de asemenea, eforturile președintelui Trump de a-l aduce pe președintele rus Putin la masa negocierilor (The Prime Minister recognised the work of President Trump to bring Putin to the negotiation table). Cei doi lideri au convenit să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a pune capăt vărsării de sânge.
Biroul premierului nu a precizat cine restricționează accesul la Starlink sau din ce motiv.
Premierul Burnham menționase medierea președintelui Trump și anterior, într-o declarație susținută pe 12 octombrie în Camera Comunelor. Burnham a afirmat: „Salut anunțul făcut ieri de președintele Trump privind o încetare reciprocă a focului în sectorul energetic (I welcome President Trump's announcement yesterday of a reciprocal energy ceasefire)”. Burnham a raportat Camerei Comunelor că a fost anunțat un nou pachet de sancțiuni și că peste 90% din capacitatea de producție de petrol a Rusiei a devenit ținta sancțiunilor britanice.
Președintele Zelenski afirmă că limitele de viteză pentru Starlink și Starshield nu au fost ridicate
În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ridicat, de asemenea, problema Starlink. Potrivit administrației prezidențiale a Ucrainei, președintele Zelenski a declarat pe 23 octombrie, într-un discurs online susținut în fața think tank-ului american Hudson Institute: „limitele de viteză pentru Starlink și Starshield sunt încă în vigoare (the speed limits on Starlink and Starshield are still there)”. Zelenski a afirmat că „viteza nu a fost restabilită (the speed has not been restored)”.
Referitor la situația de pe front, el a menționat că „lucrurile au devenit mai dificile – în parte din cauza politicilor și a limitelor de viteză privind Starlink și Starshield (Things have become harder – partly because of the Starlink and Starshield policies and speed limits)”. Cu toate acestea, a adăugat că frontul rezistă și că se fac eforturi pentru menținerea logisticii. Potrivit administrației prezidențiale ucrainene, Zelenski a purtat o convorbire telefonică chiar înainte de discurs cu trimisul special Steve Witkoff și cu Jared Kushner, dezvăluind că Ucraina, Statele Unite și Rusia au convenit să organizeze discuții trilaterale la nivel de lucru (team level), planificate pentru prima jumătate a lunii noiembrie.
Un apel similar a fost formulat și cu patru zile mai devreme. Potrivit comunicatului administrației prezidențiale, într-o reuniune online din 19 octombrie cu o delegație bipartizană și bicamerală a Congresului SUA, Zelenski a declarat că Ucraina se confruntă în continuare cu limite de viteză la serviciile Starlink și Starshield în mai multe puncte de pe linia frontului, adăugând: „Încă nu avem nicio explicație pentru acest lucru (We still have no explanation for this)”. Potrivit explicațiilor oferite de Zelenski, limitările de viteză slăbesc logistica de pe front, atacurile cu rază medie de acțiune și apărarea antiaeriană împotriva dronelor Shahed. Zelenski a subliniat că dronele Shahed cu propulsie reactivă sunt cel mai greu de doborât și a susținut că Starlink și Starshield trebuie să funcționeze și la viteze mai mari.
Cei doi lideri au discutat despre cooperarea în domeniul energiei nucleare și aprobarea zăcământului de gaze Jackdaw
Energia a constituit al doilea punct de pe ordinea de zi. Biroul premierului a precizat că cei doi lideri au salutat cooperarea continuă dintre companiile britanice și americane, inclusiv în domeniul energiei nucleare. De asemenea, au discutat decizia secretarului pentru energie de a aproba zăcământul de gaze Jackdaw. Cei doi lideri au fost de acord că această hotărâre aduce beneficii considerabile, inclusiv stimularea economiei britanice și susținerea locurilor de muncă pentru lucrătorii britanici.
Departamentul britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero a anunțat pe 21 octombrie că secretarul pentru securitate energetică și net zero, Miatta Fahnbulleh, a fost de acord cu aprobarea autorității de reglementare pentru zăcământul de gaze Jackdaw. Potrivit ministerului, Jackdaw va crește producția internă de gaze a Regatului Unit cu aproximativ 6% la vârful de producție și va furniza gaze pe o durată a proiectului de până la 11 ani. Se estimează o contribuție de circa 2,9 miliarde de lire sterline la economia Regatului Unit, iar dezvoltatorul preconizează crearea a 27 de noi locuri de muncă directe și menținerea a 273 de locuri de muncă existente. În cadrul aceluiași anunț, premierul Burnham a declarat că această decizie va „proteja sute de locuri de muncă și va contribui la menținerea căldurii în milioane de locuințe în această iarnă (protect hundreds of jobs and help keep millions of homes warm this winter)”.
Proiectul Sea Lion din Falkland și „măsurile coercitive” ale Argentinei, pe ordinea de zi
Al treilea subiect a vizat Insulele Falkland. Biroul premierului a menționat că cei doi lideri au discutat despre proiectul Sea Lion din Insulele Falkland. Premierul Burnham a ridicat problema consecințelor economice ale măsurilor coercitive ale Argentinei pentru Regatul Unit și SUA (The Prime Minister raised the economic consequences of Argentina's coercive measures for the UK and US). Burnham a reiterat importanța respectării dreptului locuitorilor din Falkland de a-și dezvolta resursele naturale.
Argentina a intervenit pentru a bloca exploatarea hidrocarburilor de către Regatul Unit pe platoul continental din „Bazinul Malvinas de Nord (Cuenca Malvinas Norte)”. Președinția Argentinei susține că Malvinele (Falkland), Georgia de Sud, Insulele Sandwich de Sud și spațiile maritime și insulare aferente „aparțin tuturor argentinienilor”.
Nu este prima dată când Burnham aduce în discuție problema Insulelor Falkland în fața lui Trump. În declarația din 12 octombrie din Camera Comunelor, Burnham a raportat că, la întâlnirea cu președintele Trump la New York, „am ridicat, de asemenea, problema Insulelor Falkland și a voinței clare și declarate a insularilor de a rămâne britanici (I also raised the Falkland Islands and the clear and declared will of the islanders to remain British)”. Burnham a afirmat că Regatul Unit „va face, de asemenea, întotdeauna tot ce este necesar pentru a le susține voința (we will also always do whatever it takes to uphold their will)”.
Argentina sporește presiunea prin plângeri penale, proceduri de sancționare și sesizarea Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării
Guvernul argentinian al președintelui Javier Milei a adoptat în septembrie o serie de măsuri ce vizează companiile asociate exploatării petroliere din Falkland. În Comunicatul Oficial nr. 160 din 7 septembrie, președinția argentiniană a anunțat că ministrul afacerilor externe, comerțului internațional și cultului, Pablo Quirno, va depune plângeri penale împotriva a cinci companii. Țintele sunt Navitas Petroleum Development & Production Ltd., Navitas Petroleum Atlantic United, Navitas Petroleum LP, JHI Associates și Echo Atlantic Oil & Gas. Președinția a susținut că trei dintre acestea par să dețină licențe de explorare și exploatare emise de guvernul britanic, încălcând astfel Legea nr. 26.659. Celelalte două au fost menționate în calitate de acționari. Plângerile îi vizează și pe indivizii implicați, printre care membrii consiliilor de administrație și echipele de conducere. În același comunicat, Milei i-a ordonat ministrului economiei, Luis Caputo, să acorde prioritate construcției unei „Baze Navale Integrate (Base Naval Integrada)” în proiectul de buget pe 2027.
În ziua următoare, 8 septembrie, președinția a anunțat în Comunicatul nr. 161 că a inițiat proceduri suplimentare de sancționare împotriva a 15 persoane și entități pentru presupusa încălcare a interdicțiilor de la articolul 2 din Legea nr. 26.659. Acestea s-au adăugat procedurilor deja începute împotriva altor 45 de persoane și entități. Măsurile vizează atât persoane fizice, cât și persoane juridice, deși comunicatul nu le-a precizat numele. Președinția a transmis că „nimeni nu va putea dispune de resursele sale fără autorizarea țării noastre (nadie podrá disponer de sus recursos sin la autorización de nuestro país)”.
Presiunea s-a extins și asupra companiilor de servicii. În Comunicatul nr. 167 din 2 octombrie, președinția a salutat decizia Halliburton, una dintre companiile de servicii petroliere majore la nivel mondial. Președinția a afirmat că Halliburton a confirmat definitiv faptul că „niciuna dintre filialele sale, atât din țară, cât și din restul lumii, nu va presta servicii pentru proiectul Sea Lion (ninguna de sus filiales, tanto en el país como en el resto del mundo, prestará servicios para el proyecto Sea Lion)”, prezentând aceasta drept o realizare comună a Secretariatului pentru Afaceri Juridice și Tehnice și a Ministerului Afacerilor Externe. În comunicat nu a fost inclusă nicio declarație directă din partea companiei Halliburton.
— Oficina del Presidente (@OPRArgentina) October 2, 2026
Au fost inițiate și acțiuni în justiție pe plan internațional. În Comunicatul nr. 168 din 13 octombrie, președinția a anunțat că Argentina a solicitat în aceeași zi măsuri provizorii de la Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (ITLOS). Solicitarea vizează oprirea exploatării hidrocarburilor de către Regatul Unit pe platoul continental din Bazinul Malvinas de Nord. Argentina inițiase pe 28 septembrie o procedură de arbitraj în baza Anexei VII la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) și a invocat articolul 290 alineatul (5) din convenție, care permite solicitarea de măsuri provizorii în cazuri urgente înainte de constituirea unui tribunal arbitral.
— Oficina del Presidente (@OPRArgentina) October 13, 2026