„Reducerea cu 54,9% a documentelor pentru startup-uri” include și documentele deja partajate, în timp ce condițiile de afaceri coboară pe locul 53 în clasamentul IMD

SEUL

Documentele deja partajate prin sistemul de utilizare comună a informațiilor administrative au fost incluse în cifra de reducere anunțată de guvern, care a declarat că va elimina, excepta sau simplifica 2.756 de documente administrative (54,9%) solicitate companiilor startup. Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor și Biroul pentru Coordonarea Politicilor Guvernamentale au prezentat „Planul de raționalizare a reglementărilor pentru companiile startup” și un plan de reproiectare a documentelor administrative pentru startup-uri la cea de-a 2-a reuniune plenară a Comisiei Prezidențiale pentru Raționalizarea Reglementărilor, desfășurată pe 23 octombrie la Casa de Oaspeți de Stat Cheong Wa Dae și prezidată de președintele Lee Jae-myung. Aceștia au explicat că vor accelera „tranziția către o eră a startup-urilor naționale” prin 10 sarcini, inclusiv o derogare specială care prelungește perioada de sprijin pentru startup-uri cu până la cinci ani pentru fondatorii a căror activitate de conducere a fost întreruptă de serviciul militar sau de nașterea unui copil. Planul a invocat drept fundal faptul că statul se află pe „locul 32 în ceea ce privește mediul de afaceri”, însă poziția Coreei de Sud privind condițiile de afaceri a scăzut de pe locul 50 pe locul 53 în evaluarea Institutului Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD), publicată de Ministerul Economiei și Finanțelor în luna iunie.

Cifra de reducere de 2.756 de documente include și documentele deja partajate

Explicația guvernului publicată pe Policy Briefing a arătat că „din cele 5.021 de documente administrative pe care startup-urile trebuie să le depună, 2.756 de documente (54,9%), inclusiv documentele existente partajate prin utilizarea comună a informațiilor administrative, vor fi eliminate, exceptate sau simplificate”. Guvernul însuși a recunoscut că documentele partajate au fost incluse în numărul de reduceri. Cu toate acestea, singurele cifre prezentate în datele guvernamentale au fost trei: populația totală de 5.021, suma totală de 2.756 și procentul de 54,9%. Ponderea documentelor partajate și repartizarea specifică între cele trei direcții — eliminare, exceptare și simplificare — au fost comasate într-un singur total.

Au fost prezentate trei metode de reducere. Documentele care nu afectează selecția operatorilor economici vor fi eliminate, documentele similare sau care se suprapun vor fi comasate într-unul singur, iar cerințele de depunere vor varia în funcție de momentul depunerii și de nivelul de risc. Formularele de consimțământ și declarațiile pe propria răspundere vor fi înlocuite cu un acord electronic bifat online. Printre exemplele prezentate s-au numărat eliminarea documentelor de identificare personală ale reprezentantului la înscrierea în programul „K-Food Startup Academy” al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Afacerilor Rurale și exceptarea de la depunerea a șase documente, inclusiv Certificatul privind situațiile financiare standardizate și Confirmarea statutului de întreprindere mică și mijlocie, la solicitarea de instalare în Centrul Global Game Hub al Ministerului Culturii, Sportului și Turismului.

Anunțurile privind reducerea documentelor au venit de două ori în decurs de patru zile. Ministerul de Interne și Siguranță a anunțat pe 19 octombrie că a „simplificat documentele de depus pentru 1.658 de servicii administrative din cadrul ministerelor centrale și administrațiilor locale” și că simplificarea a fost „finalizată”. Mijloacele utilizate au fost „rețelele informatice, cum ar fi utilizarea comună a informațiilor administrative și Public MyData”, iar printre țintele de reducere s-au numărat „servicii tangibile pentru populație, cum ar fi cele pentru micii comercianți și antreprenori, persoanele cu dizabilități, vârstnici, categoriile vulnerabile și reducerile de taxe de zi cu zi”. Cifrele invocate drept realizări de către Ministerul de Interne și Siguranță au fost 1.658 de servicii și „un total cumulat de peste 100 de milioane de interogări de informații începând din 2024”. Dintre serviciile simplificate, ponderea administrațiilor locale, cum ar fi orașele, districtele și comitatele, a fost de 55,6%, iar ministerul a declarat că „intenționează să continue simplificarea documentelor pe viitor prin identificarea continuă a informațiilor eligibile pentru utilizarea comună a informațiilor administrative și prin extinderea utilizării rețelelor informatice”. Ministerul de Interne și Siguranță a evidențiat 1.658 de servicii, în timp ce Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor și Biroul pentru Coordonarea Politicilor Guvernamentale au scos în față 2.756 de documente. Deși ambele anunțuri au avut ca instrument central utilizarea comună a informațiilor administrative, este imposibil de stabilit din cifrele fiecărei părți care părți din documentele destinate operatorilor economici se suprapun.

Cele 10 sarcini necesită modificarea decretelor de aplicare și a regulamentelor pentru a ajunge în practică

Sarcinile de raționalizare a reglementărilor pentru companiile startup prezentate de Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor sunt grupate în trei pachete și însumează 10 măsuri. Primul pachet vizează îmbunătățirea criteriilor de sprijinire a startup-urilor. În cazul în care apare un vid de conducere din cauza serviciului militar sau a nașterii unui copil de către reprezentant, se va institui o derogare specială care va permite acordarea de sprijin pentru startup-uri pentru o perioadă suplimentară de până la cinci ani, peste vechimea de șapte ani prevăzută de Legea privind sprijinirea înființării întreprinderilor mici și mijlocii pentru a fi considerat startup. Pentru startup-urile cu o vechime de mai puțin de trei ani, la depunerea cererilor pentru proiecte guvernamentale de cercetare și dezvoltare (R&D), în loc să fie eliminate din start pe baza unor criterii de soliditate financiară precum gradul de îndatorare sau diminuarea capitalului, acestea vor fi înlocuite cu criterii de evaluare pentru selecție. Companiile înființate pe modelul venture studio vor fi recunoscute ca startup-uri chiar dacă un accelerator (AC) deține o participație de investiții de 50% sau mai mult.

Al doilea pachet vizează finanțarea și investițiile. Acesta include armonizarea unor orientări comune între bănci, astfel încât condițiile de ridicare a restricțiilor privind conturile cu limită pentru startup-urile aflate în stadiu incipient să fie identice la toate băncile, și adăugarea confirmării de către o instituție credibilă — cum ar fi istoricul de selectare în programe de sprijin pentru startup-uri — ca temei pentru deblocare. Pentru subfondurile în care a investit Fondul de Fonduri (Fund of Funds), acordurile-cadru standard vor fi modificate astfel încât durata acestora să poată fi prelungită cu acordul unui anumit procent de investitori, fără a mai fi necesar consimțământul unanim al tuturor investitorilor, ca în prezent. Tipurile de instituții de investiții recunoscute pentru certificarea întreprinderilor de tip venture vor fi extinse de la 21 la 23 de categorii. Pentru evaluările duble din cadrul listării prin regim tehnologic special, se vor stabili documente comune de depus și formulare standardizate pentru agențiile de evaluare.

Al treilea pachet este axat pe o nouă șansă (reîncercare). Evaluarea managementului cu bună-credință (sistemul „eșecului de bună-credință”) va fi extinsă la nivelul întregului guvern, iar criteriile vor fi schimbate pentru a se „concentra pe bună-credință (eforturile de redresare)”. Decretul de aplicare a Legii privind sprijinirea înființării întreprinderilor mici și mijlocii va fi modificat astfel încât situațiile în care o persoană fizică autorizată începe o afacere suplimentară într-un alt domeniu sau în care un administrator al unei companii existente înființează o corporație în care deține singur o participație de peste 50% să fie recunoscute, de asemenea, ca înființare de afacere (startup). Va fi creat, de asemenea, un nou „(denumit provizoriu) Certificat de carieră în provocare și antreprenoriat”, care va include experiența reprezentantului companiei și istoricul de pregătire a afacerii.

Pentru ca aceste măsuri să fie transpuse în teren, trebuie modificate succesiv Decretul de aplicare a Legii privind măsurile speciale pentru promovarea întreprinderilor de tip venture, Decretul de aplicare a Legii privind sprijinirea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, ghidul de operare a sistemului de evaluare specializată și acordul-cadru standard al Fondului de Fonduri. În ceea ce privește derogarea pentru eșecul de bună-credință, ministerul a precizat că aceasta va fi „aplicată mai întâi la nivel general în proiectele Ministerului IMM-urilor și Startup-urilor”, urmând să fie extinsă la alte ministere prin consultări. Extinderea instituțiilor de investiții eligibile către societățile de administrare a activelor se află în faza de „examinare a unei extinderi treptate viitoare către societățile de administrare a activelor”.

Guvernul pune accent pe remedierea întreruperilor cauzate de naștere și armată și pe sprijinirea unei noi șanse

Guvernul a explicat că aceste măsuri vizează situațiile nejustificate din practică. Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor a arătat că în prezent, „chiar dacă apar întreruperi inevitabile în conducerea afacerii din cauza serviciului militar sau a nașterii unui copil de către reprezentant, nu există excepții la calcularea vechimii companiei”, motiv pentru care companiile pierd accesul la sprijin. Policy Briefing a relatat că scopul acestei derogări speciale este de a reduce povara tinerelor femei antreprenor care trec prin experiența maternității și de a încuraja înființarea timpurie de afaceri în rândul viitorilor antreprenori înainte de îndeplinirea stagiului militar. Problema companiilor cu o participație a acceleratorului de 50% sau mai mult, care erau „excluse de la sprijin” pentru că nu erau recunoscute ca startup-uri, precum și imposibilitatea verificării istoricului profesional al reprezentantului legal („imposibil de interogat”) au fost, de asemenea, menționate direct de guvern ca motive ale modificărilor.

Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor a semnalat deficiențele cadrului actual și în cadrul altor măsuri. Restricțiile de eligibilitate bazate pe soliditatea financiară în proiectele guvernamentale de cercetare și dezvoltare diferă de la un minister la altul, iar în cazul listării prin regim tehnologic special, „cerințele de documente și criteriile de evaluare diferă de la o agenție la alta”, obligând companiile să pregătească dosare separate pentru fiecare instituție. Investițiile realizate prin intermediul societăților de investiții financiare și al organismelor de plasament colectiv general nu au fost recunoscute până acum drept istoric de investiții pentru certificarea ca întreprindere de tip venture. De asemenea, guvernul a explicat că va debloca situațiile în care înființarea unei afaceri într-un domeniu diferit de cel existent era „exclusă de la recunoașterea ca startup dacă era considerată o continuare sau o extindere a afacerii existente”. Guvernul a considerat aceste criterii ca fiind „uniforme și rigide”, numind primul pachet de reforme după această problemă.

Au fost prezentate și mecanisme pentru identificarea continuă a barierelor legislative. Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor a declarat că va „descoperi pe scară largă reglementările care împiedică startup-urile” prin intermediul rețelelor de inovare în reglementare ale asociațiilor private din mediul de afaceri și al procedurii de screening (examinare prealabilă) a reglementărilor din cadrul „Proiectului de Antreprenoriat pentru Toți”. În subordinea Comisiei pentru Raționalizarea Reglementărilor se va înființa o nouă „Comisie de inovare în reglementare pentru startup-uri și venture”, unde experți privați și ministerele de resort vor purta discuții comune, fiind totodată extinse canalele de testare, cum ar fi proiectele comune de testare a reglementărilor pentru startup-uri și zonele speciale fără reglementări interconectate regional.

Președintele Lee a afirmat că este important și „câte investiții, startup-uri și locuri de muncă” au fost create

Președintele Lee Jae-myung a declarat în cadrul reuniunii că „reglementările depășite, incomode sau care împiedică dezvoltarea noilor tehnologii și a industriilor emergente trebuie îmbunătățite rapid și cu îndrăzneală”. În discursul său de deschidere, el a spus că „raționalizarea reglementărilor este o sarcină esențială pentru crearea unei Republici Coreea de neînlocuit”. Referindu-se la antreprenoriat, el a menționat: „Era startup-urilor naționale este o oportunitate prin care oricine are o idee inedită poate reuși, iar la nivel național ne permite să beneficiem de efectele creșterii economice și ale creării de locuri de muncă”, adăugând că „totuși, când încerci efectiv să pornești o afacere, te confrunți cu multe dificultăți: informațiile sunt insuficiente, reglementările sunt complicate și există o multitudine de documente cerute”. El a continuat: „Este necesar să eliminăm cu fermitate reglementările convenționale, neesențiale, menținute doar din motive de comoditate administrativă”. În același timp, el a adăugat că „reglementările menite să protejeze viața, siguranța și proprietatea cetățenilor și să asigure echitatea și transparența sunt absolut necesare”.

Președintele Lee a propus în mod direct și un criteriu pentru măsurarea performanței. „Este important câte reglementări au fost îmbunătățite, dar la fel de important este câte investiții, startup-uri și locuri de muncă au fost create prin modificarea reglementărilor”, a subliniat el. În măsurile dedicate startup-urilor prezentate la aceeași reuniune, cifrele avansate au fost reprezentate de modificări de ordin procedural și cantitativ, precum reducerea a 2.756 din cele 5.021 de documente, prelungirea perioadei de sprijin cu până la 5 ani, plafonul de 50% pentru participațiile acceleratorilor și extinderea categoriilor de instituții de investiții de la 21 la 23.

Această reuniune a fost a doua sesiune plenară, desfășurată la aproximativ șase luni de la prima reuniune plenară din 15 aprilie. Conform unei informări prealabile din Policy Briefing, lista de participanți cuprindea aproximativ 100 de persoane: trei vicepreședinți din sectorul privat, 25 de membri privați, circa 40 de reprezentanți ai companiilor și experți legați de temele de pe agendă, 17 oficiali guvernamentali — inclusiv prim-ministrul și miniștrii/viceminiștrii ministerelor de resort —, precum și șeful cancelariei prezidențiale și secretarul prezidențial pentru politici. Reuniunea a fost structurată în două sesiuni. În sesiunea dedicată stimulării industriilor avansate cu decalaj competitiv major și creșterii conduse de regiuni, Biroul pentru Coordonarea Politicilor Guvernamentale a raportat despre „Direcția raționalizării reglementărilor pentru sprijinirea megaproiectelor și a motoarelor de creștere din schema 5 poli și 3 zone speciale”, prezentând soluții pentru eliminarea blocajelor de reglementare în robotică, semiconductori, centre de date IA, vehicule autonome și biotehnologie. Sesiunea dedicată Erei Startup-urilor Naționale a cuprins prezentarea Planului de raționalizare a reglementărilor pentru startup-uri și a „Planului de acțiune și principalelor cazuri de reproiectare a documentelor administrative pentru startup-uri”, urmate de discuții libere.

„Locul 32 pentru mediul de afaceri” este lipsit de sursă, în timp ce evaluarea IMD a Ministerului Economiei și Finanțelor indică o scădere a condițiilor de afaceri pe locul 53

Comunicatul de presă al Ministerului IMM-urilor și Startup-urilor a menționat ca fundal al planului că „clasamentul general al ecosistemului de startup-uri din țara noastră este la un nivel favorabil, în top 20 la nivel global, însă nivelul mediului de afaceri (locul 32) în privința reglementărilor și a procedurilor administrative necesită îmbunătățiri”. Documentul nu a precizat din ce indice sau de la ce instituție provine acest loc 32 și nici pentru ce an de referință. Singura informație din același paragraf însoțită de o instituție și de o perioadă de referință a fost un sondaj din decembrie 2025 realizat de Startup Alliance, menționat într-o notă de subsol. Ministerul a invocat ca argument pentru plan și faptul că relaxarea reglementărilor s-a clasat pe locul al doilea în rândul măsurilor prioritare cerute de startup-uri în acel sondaj.

Datele de comparație internațională publicate direct de guvern arată însă cifre diferite. În rezultatele evaluării competitivității naționale pentru anul 2026 realizate de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD), publicate de Ministerul Economiei și Finanțelor pe 18 iunie, Coreea de Sud s-a clasat pe locul 21 din 70 de țări, urcând 6 poziții față de anul anterior (locul 27). Cu toate acestea, la categoria eficienței guvernamentale, Coreea a rămas pe loc, ocupând poziția 31. Referitor la acest domeniu, ministerul a consemnat: „Clasamentul a urcat la capitolele politică fiscală (30→22), cadru instituțional (24→21) și cadru societal (36→30), însă aceste progrese au fost contrabalansate de declinul din sectoarele finanțe publice (21→22) și legislație/condiții de afaceri (50→53)”.

În cadrul aceleiași evaluări, sectorul eficienței mediului de afaceri a înregistrat un salt important, de pe locul 44 pe 34. Ministerul Economiei și Finanțelor a raportat că „pozițiile au crescut la toate subcapitolele”, inclusiv productivitate și eficiență (45→34), piața muncii (53→45), finanțe (33→29), practici de management (55→49) și atitudini și valori (33→18). Documentele consiliului consultativ din 24 iunie au indicat drept cauze principale ale creșterii eficienței afacerilor „îmbunătățirea percepției asupra mediului de management corporativ” și revitalizarea pieței bursiere. În timp ce eficiența mediului de afaceri a urcat zece locuri, eficiența guvernamentală a stagnat pe locul 31, iar condițiile de afaceri din cadrul acesteia au coborât trei poziții.

Ministerul Economiei și Finanțelor a convocat pe 24 iunie Consiliul Consultativ pentru Politici de Competitivitate Națională pentru a analiza aceste rezultate și a identificat raționalizarea reglementărilor și „îmbunătățirea reglementărilor care constrâng companiile” drept sarcini sectoriale. Poziția invocată patru luni mai târziu ca bază pentru planul de reglementare a startup-urilor a fost locul 32, fără nicio sursă citată.

Principala cerință a startup-urilor este finanțarea, dar măsurile financiare se limitează la retușuri ale regulamentelor și decretelor

În sondajul Startup Alliance (decembrie 2025) citat în comunicatul Ministerului IMM-urilor și Startup-urilor, principala măsură guvernamentală urgentă solicitată de startup-uri a fost „asigurarea finanțării și stimularea investițiilor”. Pe locul al doilea s-a situat „relaxarea diverselor reglementări”, iar pe locul al treilea „sprijinul pentru revitalizarea fuziunilor și achizițiilor (M&A) și a ofertelor publice inițiale (IPO)”. Chiar și în sondajul citat de guvern ca dovadă, problemele legate de bani au primat în fața celor legate de reglementare.

Cele patru sarcini din domeniul financiar și al investițiilor din noul plan sunt: revizuirea ghidurilor comune ale băncilor, modificarea acordului-cadru standard al Fondului de Fonduri, adăugarea a două tipuri de instituții de investiții în Decretul de aplicare a Legii privind întreprinderile de tip venture și standardizarea formularelor de evaluare pentru listările prin regim tehnologic special. Toate cele patru măsuri implică modificări de proceduri și cerințe. Măsura privind Fondul de Fonduri reduce condițiile pentru prelungirea duratei subfondurilor deja constituite, iar singura măsură conexă cu fuziunile și listările (M&A/IPO), clasate pe locul 3 în sondaj, este standardizarea documentelor de evaluare pentru listările tehnologice speciale. Sumele financiare menționate în lista de măsuri sunt limitele zilnice de transfer pentru conturile cu limită restricționată (1 milion de woni la bancomat, 1 milion de woni prin tranzacții electronice și 3 milioane de woni la ghișeu). Conturile cu limită restricționată reprezintă un sistem care impune plafoane zilnice de tranzacționare pe conturile nou deschise pentru a preveni fraudele financiare precum voice phishing-ul. Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor a afirmat că, în prezent, „deciziile de ridicare a restricțiilor variază în funcție de instituția financiară și sucursală” și s-a angajat să alinieze exigențele astfel încât cerințele fiecărei bănci să fie „identice și previzibile”. Cât de mult vor coborî în realitate pragurile de deblocare se va putea evalua doar după apariția noilor orientări.

Extinderea eșecului de bună-credință reîncepe de la limitarea la minister, considerată de guvern drept un impediment

În ceea ce privește sistemul eșecului de bună-credință, Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor a arătat ca limită a schemei actuale faptul că „sfera de aplicare este restrânsă la Ministerul IMM-urilor și câteva instituții”. Cu toate acestea, prima etapă a planului de îmbunătățire constă tot în „aplicarea pe scară largă, mai întâi, în cadrul proiectelor Ministerului IMM-urilor”, în timp ce extinderea la programele altor ministere a rămas la nivelul de „plan de extindere semnificativă” prin „consultări” între ministerele de resort. Spre deosebire de denumirea măsurii, care vorbește de o extindere interministerială, momentul aplicării acesteia la proiectele altor ministere depinde de rezultatul consultărilor interministeriale. Certificarea experienței antreprenoriale se află încă în faza de denumire provizorie, purtând numele de „(denumit provizoriu) Certificat de carieră în provocare și antreprenoriat”, și urmează să fie interconectată cu serviciul integrat de certificare a carierei al Ministerului Ocupării Forței de Muncă și Muncii.

Implementată încă din 2016, evaluarea managementului cu bună-credință este un mecanism prin care Ministerul IMM-urilor „selectează beneficiarii de sprijin pentru relansare și le oferă împrumuturi și garanții preferențiale”, iar noul plan deplasează criteriile de evaluare de la fezabilitatea tehnologică și de afaceri către „focalizarea pe bună-credință (eforturi de redresare)”. Impactul reducerii documentelor administrative depinde de câte dintre cele 2.756 de documente reprezintă acte pe care fondatorii chiar nu vor mai fi nevoiți să le depună și câte reprezintă documente care erau deja partajate prin sistemele existente. Nou-creata Comisie de inovare în reglementare pentru startup-uri și venture a fost prezentată ca un organism în care „experți privați și ministerele de resort discută împreună măsuri de raționalizare a reglementărilor”. Sarcinile legate de startup-uri vor fi gestionate de Direcția pentru Politici privind Startup-urile din cadrul Ministerului IMM-urilor și Startup-urilor, în timp ce reducerea documentelor administrative va fi coordonată de Biroul de Coordonare a Politicilor Generale de Reglementare din cadrul Biroului pentru Coordonarea Politicilor Guvernamentale.

Surse (KST)

• Comunicat de presă al Ministerului IMM-urilor și Startup-urilor (publicat pe Policy Briefing) · 23.10.2026 · Promovarea raționalizării reglementărilor pentru companiile startup în vederea accelerării tranziției către o eră a startup-urilor naționale · https://m.korea.kr/briefing/pressReleaseView.do?newsId=156786326&gubun=pressRelease&pageIndex=1&repCode=
• Știri despre politici pe Policy Briefing (Biroul pentru Coordonarea Politicilor Guvernamentale, Ministerul IMM-urilor și Startup-urilor) · 23.10.2026 · Sprijinul pentru startup-uri prelungit cu până la 5 ani în caz de serviciu militar sau naștere… Se reduc 2.756 de documente administrative · https://m.korea.kr/news/policyNewsView.do?newsId=148974193&pageIndex=1&cateId=&repCode_P=&smenu=EDS01
• Știri despre politici pe Policy Briefing · 23.10.2026 · Președintele Lee: „Îmbunătățirea cu îndrăzneală a reglementărilor învechite care blochează noile industrii… Consolidarea reglementărilor necesare” · https://m.korea.kr/news/policyNewsView.do?newsId=148974225&pageIndex=1&cateId=&repCode_P=&smenu=EDS01
• Știri despre politici pe Policy Briefing · 20.10.2026 · Președintele Lee va prezida pe data de 23 a 2-a Comisie pentru Raționalizarea Reglementărilor… Discuții privind megaproiecte și alte teme · https://m.korea.kr/news/policyNewsView.do?newsId=148973937
• Comunicat de presă al Ministerului Economiei și Finanțelor (publicat pe Centrul de Informare Economică KDI) · 18.06.2026 · Rezultatele evaluării competitivității naționale realizate de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) pentru 2026: Coreea de Sud se clasează pe locul 21 din 70 de țări, în urcare cu 6 poziții · https://eiec.kdi.re.kr/policy/materialView.do?num=282936
• Comunicat de presă al Ministerului Economiei și Finanțelor (publicat pe Centrul de Informare Economică KDI) · 24.06.2026 · Desfășurarea reuniunii Consiliului Consultativ pentru Politici de Competitivitate Națională · https://eiec.kdi.re.kr/policy/materialView.do?num=283218
• Comunicat de presă al Ministerului de Interne și Siguranță (publicat pe Centrul de Informare Economică KDI) · 19.10.2026 · Ministerul de Interne și Siguranță a finalizat simplificarea documentelor depuse pentru 1.658 de servicii administrative... Reducerea semnificativă a inconvenientelor pentru cetățeni · https://eiec.kdi.re.kr/policy/materialView.do?num=288245&pg=&pp=&device=&search_txt=&topic=&type=J&depth1=M0000&depth2=M0100