Banca Rusiei îngheață rata cheie la 14%... Inflația anualizată în T3 este de 8,0%, iar creșterea din acest an este prognozată la 0,5–1,0%

Moscova, Rusia

Banca Rusiei a decis pe 23 octombrie să mențină rata dobânzii de politică monetară (key rate) la 14,00% pe an. Rata dobânzii de politică monetară este rata de referință aplicată atunci când banca centrală împrumută bani băncilor comerciale, servind drept bază pentru ratele creditelor și depozitelor. Consiliul de administrație al băncii centrale a declarat, într-un comunicat emis la ora 13:30 (ora Moscovei), că presiunile inflaționiste actuale se mențin ridicate, iar așteptările inflaționiste (estimările gospodăriilor și ale companiilor privind creșterea viitoare a prețurilor) sunt, de asemenea, la un nivel înalt. După ce a redus rata cu 0,25 puncte procentuale la 14,00% pe 24 iulie, banca a menținut rata neschimbată pentru a doua oară consecutiv după ședința din 11 septembrie. În aceeași zi, banca centrală a prezentat și o prognoză pe termen mediu actualizată privind perspectivele economiei pentru următorii trei ani, estimând o rată medie a dobânzii de politică monetară de 12,5–13,5% pentru anul viitor.

În trimestrul al treilea, inflația s-a modificat semnificativ în decursul unui singur trimestru. Inflația ajustată sezonier în trimestrul al treilea a fost în medie de 8,0% în ritm anualizat, transformând avansul trimestrial într-o cifră anuală. În trimestrul al doilea, aceasta a fost de 4,8%. Inflația de bază, calculată prin excluderea elementelor cu prețuri volatile, a urcat, de asemenea, de la 4,5% la 6,2%. Banca centrală a indicat carburanții auto drept principalul factor care a influențat prețurile. Rata inflației comparativ cu aceeași lună a anului trecut a fost estimată la 6,8% la data de 19 octombrie, iar pentru luna decembrie a acestui an este prognozată să atingă 7,1–7,6%. În decembrie anul trecut, rata inflației a fost de 5,6%.

Ceea ce banca centrală a privit cu cea mai mare îngrijorare a fost persistența presiunii asupra prețurilor, care nu scade cu ușurință. Banca centrală a precizat că „creșterea susținută a prețurilor”, din care sunt eliminate fluctuațiile temporare, este de 5–6% în ritm anualizat și nu a înregistrat încă o scădere. Drept cauză, a invocat impactul reducerii temporare a capacităților de producție în anumite ramuri economice. Guvernatoarea a declarat că întreprinderile depun eforturi considerabile pentru a-și restabili capacitatea de producție și că acest factor este în esență temporar. Cu toate acestea, ea a menționat că efectul ar putea dura mai mult decât se anticipase în iulie, astfel încât, pentru readucerea inflației la 4% anul viitor, va fi nevoie de „condiții monetare oarecum restrictive” pentru o perioadă mai îndelungată. Guvernatoarea a prognozat că ritmul actual de creștere a prețurilor va reveni la 4% în prima jumătate a anului viitor.

Aspectul legat de nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste este detaliat mai amplu în declarația guvernatoarei. Guvernatoarea a precizat că indexarea tarifelor la utilități (servicii de bază precum energia electrică, gazul și apa) de la 1 octombrie a depășit într-o oarecare măsură estimările băncii centrale. Ea a menționat, de asemenea, că, întrucât noile facturi nu au ajuns încă la populație, acest lucru a fost mai puțin reflectat în așteptările inflaționiste ale gospodăriilor. Cu toate acestea, așteptările populației privind inflația au înregistrat doar o ușoară temperare în octombrie, rămânând în ultimele luni în apropierea maximelor din ultimii doi ani, în timp ce așteptările analiștilor și ale participanților la piețele financiare au crescut vizibil. Banca centrală a catalogat așteptările inflaționiste ridicate drept un factor de risc, deoarece acestea permit companiilor să transfere mai ușor creșterea costurilor în prețuri. Salariile reprezintă, de asemenea, o presiune. Deși dinamica salarială se apropie treptat de ritmul de creștere a productivității muncii, decalajul dintre cele două rămâne considerabil, a precizat banca centrală. Rata șomajului se află în proximitatea minimelor istorice.

Piața forței de muncă înregistrează dinamici diferite în funcție de sector. Ponderea companiilor care raportează deficit de personal continuă să se reducă. Guvernatoarea a arătat că, în timp ce în prelucrarea lemnului și în metalurgie se eliberează forță de muncă, firmele din industria metalelor neferoase, chimie și farmacie caută în continuare mulți angajați. Banca centrală a menționat că firmele își planifică creșteri salariale mai mici pentru anul viitor comparativ cu anul curent. Condițiile monetare sunt evaluate de banca centrală ca fiind „oarecum restrictive”. În trimestrul al treilea, majoritatea ratelor dobânzilor de pe piețele financiare au crescut, însă au avansat concomitent și așteptările inflaționiste, astfel încât, în termeni reali, gradul de restrictivitate a rămas neschimbat. Băncile analizează cu o rigoare sporită condițiile de creditare altele decât dobânzile, în special cerințele de bonitate pentru marile companii. Cu toate acestea, creditarea corporativă a crescut rapid în trimestrul al treilea. Revenirea creditării de consum din septembrie s-a datorat faptului că se anticipau modificări ale condițiilor pentru creditele ipotecare preferențiale acordate familiilor, a explicat guvernatoarea. Înclinația spre economisire a scăzut ușor, dar rămâne ridicată, iar interesul pentru alte instrumente de economisire decât depozitele bancare crește într-un ritm moderat.

Reflectând o cerere internă mai robustă, banca centrală și-a ajustat prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru anul acesta la 0,5–1,0% și a estimat un avans de 1,0–2,0% pentru anul viitor. Consumul gospodăriilor ar urma să crească cu 3,0–3,5% în acest an și să decelereze la 0,5–1,5% anul viitor. Investițiile în capital fix alocate echipamentelor și construcțiilor sunt estimate pentru acest an între o scădere de 1,0% și 0,0%. Guvernatoarea a apreciat că redresarea investițiilor continuă, iar extinderea producției se propagă în numeroase sectoare. Soldul creditelor acordate companiilor și gospodăriilor de către bănci (inclusiv obligațiunile) este estimat să crească cu 8–11% în acest an, un nivel apropiat de cel de 9,9% înregistrat anul trecut, preconizându-se că împrumuturile acordate companiilor vor crește cu 9–12%, cele destinate gospodăriilor cu 5–8%, iar din cadrul acestora creditele ipotecare cu 6–9%. Guvernatoarea a declarat că, întrucât avansul creditării a fost mai rapid decât se anticipase, prognoza privind creșterea creditării pe întreg anul a fost majorată la 8–11%, iar cea privind creșterea masei monetare la 10–13%. Masa monetară reprezintă volumul total de lichidități din economie. Anul trecut, rata de creștere a masei monetare a fost de 10,6%.

Banca centrală a redus rata la 17,00% pe 12 septembrie 2025, iar apoi, într-o serie de opt reduceri consecutive în total, a coborât-o la 16,50% pe 24 octombrie, 16,00% pe 19 decembrie, 15,50% pe 13 februarie anul acesta, 15,00% pe 20 martie, 14,50% pe 24 aprilie, 14,25% pe 19 iunie și 14,00% pe 24 iulie. Guvernatoarea a explicat rațiunea din spatele pauzei în relaxarea monetară. După ce menționase în septembrie că spațiul pentru noi reduceri de dobândă depinde de proiectul de buget pe trei ani și de impactul scăderii capacităților de producție, ea a reluat această idee în declarația curentă. Proiectul de buget aprobat recent este „oarecum conservator” în raport cu ipotezele din prognoza din iulie, fapt ce ar fi permis continuarea reducerilor de rată, însă evaluarea s-a modificat pe fondul riscului ca impactul declinului capacităților de producție să fie de durată, a afirmat guvernatoarea. În prognoza pe termen mediu, banca centrală a estimat o rată medie a dobânzii de 14,6% în acest an, 12,5–13,5% anul viitor, 9,0–10,0% în 2028 și 7,5–8,5% în 2029. Banca centrală a menționat că rata medie în perioada 1 ianuarie – 25 octombrie a fost de 14,7%, iar din 26 octombrie până la sfârșitul anului va fi în medie de 14,0%. Acest calcul oferă posibilitatea fie de a menține, fie de a modifica rata la ședința din decembrie.

Ipotezele bugetare și cele privind cotațiile petrolului fac, de asemenea, parte din fundamentarea deciziei. Banca centrală a precizat că proiectul de buget trienal pentru perioada cuprinsă între anul viitor și 2029 vizează readucerea la zero a soldului primar structural — excluzând fluctuațiile ciclice și cheltuielile cu dobânzile — până în 2029. Prognoza a fost construită pornind de la premisa că acest buget va exercita o presiune descendentă asupra prețurilor în perioada următoare, subliniind categoric că politica monetară ar putea fi ajustată dacă planurile bugetare suferă modificări. Ipotezele legate de prețul petrolului au fost revizuite în creștere. Banca centrală a majorat prețul petrolului rusesc utilizat pentru calculul veniturilor fiscale la o medie de 72 de dolari pe baril în acest an și 55 de dolari anul viitor, subliniind că tensiunile din Orientul Mijlociu mențin cotațiile ridicate. La aceste niveluri de preț, exporturile de bunuri în acest an sunt prognozate la 499 de miliarde de dolari, iar importurile la 349 de miliarde de dolari, ceea ce conduce la un excedent comercial de mărfuri de 150 de miliarde de dolari. Anul trecut, acesta a fost de 113 miliarde de dolari. Excedentul de cont curent, care cumulează serviciile și veniturile la balanța comercială de bunuri, este estimat la 71 de miliarde de dolari în acest an (față de 39 de miliarde de dolari anul trecut) și urmează să se reducă la 31 de miliarde de dolari anul viitor. Guvernatoarea a adăugat că, deși încasările sporite din exporturi au susținut rubla, regula fiscală (mecanismul prin care se acumulează separat veniturile ce depășesc prețul de referință al petrolului) temperează influența cotațiilor de pe piețele internaționale asupra cursului valutar.

Banca centrală a apreciat că riscurile rămân înclinate predominant în sensul creșterii inflației. Pe partea ofertei a fost evidențiată o eventuală întârziere în restabilirea capacităților de producție, în timp ce pe partea cererii au fost identificate persistența așteptărilor inflaționiste ridicate, tensiunile prelungite de pe piața muncii și un „deficit bugetar mai mare”. Scenariul prezentat de guvernatoare drept cel mai nefavorabil este reprezentat de cumulul dintre o contracție a ofertei de bunuri și servicii și o accelerare simultană a cererii. Deși economia globală continuă să se extindă, scumpirea combustibililor accentuează riscurile inflaționiste globale, a precizat guvernatoarea. Ea a adăugat că factorii geopolitici pot acționa fie în sensul majorării, fie al scăderii prețurilor, în funcție de modul în care vor evolua. Singurul risc de natură să tempereze inflația îl constituie o răcire a cererii interne mai accentuată decât arată prognozele.

Banca centrală va da publicității pe 5 noiembrie rezumatul discuțiilor din Consiliul de administrație și comentariile privind prognoza pe termen mediu, următoarea decizie referitoare la rata dobânzii de politică monetară urmând să fie adoptată pe 18 decembrie.

Surse (KST)

• Bank of Russia 「Банк России принял решение сохранить ключевую ставку на уровне 14,00% годовых」(2026-10-23) https://www.cbr.ru/press/PR?file=23102026_133000key.htm
• Bank of Russia 「Заявление Председателя Банка России Эльвиры Набиуллиной по итогам заседания Совета директоров Банка России 23 октября 2026 года」 https://www.cbr.ru/press/event/?id=32929
• Bank of Russia 「Среднесрочный прогноз Банка России」(2026-10-23) https://www.cbr.ru/Content/Document/File/198897/forecast_261023.pdf
• Bank of Russia 「Решения по денежно-кредитной политике」 https://www.cbr.ru/dkp/mp_dec/