Rubio încheie reuniunea miniștrilor de externe G20 cu o „declarație a președinției”, nu cu un comunicat comun: „Acord asupra problemei, nu asupra soluției”

Atlanta

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a încheiat pe 31 (ora locală), la Atlanta, în statul Georgia, reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din Grupul celor 20 (G20), publicând o „declarație a președinției” (Chair’s Statement), în numele țării care deține președinția, și nu o declarație comună a statelor membre. Textul, făcut public de Departamentul de Stat al SUA, a prezentat securitatea energetică, reziliența lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice din jurul strâmtorilor Ormuz și Bab al-Mandab drept teme centrale ale reuniunii. La conferința de presă de încheiere, Rubio a spus că statele membre împărtășesc percepția gravității problemei, dar că „nu pot spune că suntem de acord asupra modului în care o putem rezolva”. Statele Unite, care prezidează G20 în acest an, au impus și la reuniunea miniștrilor de externe linia „G20 înapoi la elementele de bază”, susținută de președintele Trump, înaintea summitului de la Miami din decembrie.

În loc de declarație comună, o declarație a președinției încheie două zile de discuții

Declarația președinției publicată de Departamentul de Stat începe cu propoziția: „Miniștrii de externe din G20 s-au reunit la Atlanta, în statul Georgia, pe 30 și 31 octombrie, în anul celei de-a 250-a aniversări a independenței Statelor Unite.” În text, departamentul a afirmat că președinția americană a urmărit „readucerea G20 la elementele de bază” (taking the G20 back to basics). Explicația este că misiunea inițială a G20 este să discute provocările economiei mondiale, să îmbunătățească viața și nivelul de trai al cetățenilor din fiecare țară și să ofere soluții care aduc prosperitate economică tuturor.

Statele Unite au scris în text că miniștrii au purtat „discuții sincere” (candid discussions) despre prioritățile americane. Ca teme concrete au fost menționate securitatea energetică, reziliența lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice, inclusiv în strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandab. La finalul declarației figurează propoziția: „Președinția americană a G20 mulțumește membrilor G20 pentru contribuțiile la deliberările noastre sincere și substanțiale de la Atlanta” (The U.S. G20 Presidency appreciates G20 members’ contributions to our candid, substantive deliberations in Atlanta). Nu este o declarație comună al cărei text să fi fost convenit de toți membrii, ci un format în care președinția rezumă rezultatul discuțiilor și răspunde pentru el.

Reuniunea a fost organizată în trei sesiuni. Potrivit Ministerului de Externe al Coreei de Sud, prima sesiune a abordat tensiunile geopolitice, a doua – energia, iar a treia – lanțurile de aprovizionare. În legendele fotografiilor de la reuniune publicate de Departamentul de Stat, a doua sesiune apare cu titlul „Energie și creștere economică” (Energy and Economic Growth), iar a treia cu titlul „Lanțuri de aprovizionare și remarci de închidere” (Supply Chains and Closing Remarks).

La începutul conferinței de presă, Rubio a prezentat direcția reuniunii ca fiind o instrucțiune a președintelui Trump. „Sub conducerea președintelui Trump, Statele Unite au stabilit pentru G20 o misiune clară: să revină la elementele de bază și să se concentreze pe scopul esențial pentru care a fost creat acest forum”, a spus Rubio (Under President Trump’s leadership, the United States has established a clear mission for the G20 to get back to basics and to focus on the core purpose for why this forum was created in the first place). „Săptămâna aceasta, la Atlanta, am pus în aplicare această instrucțiune la nivel de miniștri de externe”, a adăugat, spunând că s-au concentrat asupra provocărilor economice, energetice, tehnologice și ale lanțurilor de aprovizionare. Rubio a spus că tot ce s-a discutat va fi cuprins în „declarația președinției care va apărea în curând sau care poate a și apărut”.

Rubio: percepție comună a problemei, divergențe asupra soluției

Rubio nu a ascuns limitele acordului. După ce a explicat că problema securității alimentare se agravează pe măsură ce rutele maritime sunt expuse atacurilor și constrângerii, a spus că statele membre sunt aliniate în privința obiectivului și a percepției că problema este gravă. A adăugat însă: „Nu pot spune că suntem de acord asupra modului în care o putem rezolva” (I cannot say we are aligned on how to solve it). A spus că remarcile de închidere privind mineralele critice au mers în aceeași direcție. „Toți sunt de acord că există o problemă, dar mai e de lucru pentru a găsi împreună un acord asupra soluției”, a spus Rubio.

Întrebat care este cel mai mare obstacol în calea acordului, Rubio a indicat chiar etapa definirii problemei. „Dacă nu putem cădea de acord nici măcar asupra a ceea ce este problema, nu putem face progrese”, a spus el, adăugând că reuniunea a confirmat o „percepție universală” că mineralele critice, lanțurile de aprovizionare, libertatea de navigație și securitatea alimentară sunt preocupări ale tuturor țărilor. A spus că, în continuare, țările au dezbătut cauzele problemelor și soluțiile. Rubio a explicat că această căutare de soluții este blocată de „provocări foarte acute”, precum războiul ruso-ucrainean, conflictele din Orientul Mijlociu, războiul civil din Sudan și conflictul dintre Republica Democrată Congo și Rwanda. „Nu voi pretinde că suntem aproape de o soluție acceptată universal”, a spus el, subliniind totuși că în cadrul G20 există țări care chiar lucrează împreună în domeniul lanțurilor de aprovizionare și al mineralelor critice.

Nici Departamentul de Stat, nici Rubio nu au spus care țară s-a opus cărei formulări. Diferențe au apărut însă la nivelul participării. Ministerul de Externe sud-coreean a anunțat că la reuniune au participat „miniștrii de externe ai tuturor membrilor G20, cu excepția viceministrului executiv al Afacerilor Externe al Chinei (nivel de viceministru)”. China a fost singurul membru G20 al cărui ministru de externe nu a venit personal. Rusia a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov.

Declarația președinției pune accent pe suveranitatea energetică și respectul pentru alegerile fiecărei țări

Cea mai lungă parte a declarației președinției este cea despre securitatea energetică. Departamentul de Stat a scris că „fiecare țară este sensibilă la prețurile energiei”, iar toată lumea simte povara de fiecare dată când cresc prețul benzinei, al gazelor naturale care încălzesc locuințele și al electricității care alimentează viața digitală. Apoi a afirmat categoric: „Nicio țară nu poate avea prosperitate fără energie” (No country can have prosperity without energy).

Departamentul a indicat și direct realitatea că reglementările guvernamentale au blocat producția de energie. Textul include propoziția: „Mult prea des, guvernele au pus bariere în calea producției de energie și și-au pedepsit propriii cetățeni cu costuri mai mari” (Far too often governments have placed barriers to energy production and punished their own people with higher costs). Accesul la energie nu este suficient, a spus departamentul; energia trebuie să fie abundentă și la un preț accesibil tuturor. Președinția a spus în declarație că „energia abundentă este coloana vertebrală a economiilor în plină expansiune și temelia prosperității durabile”.

Statele Unite au subliniat și că politicile greșite dintr-o regiune au blocat accesul la energie în altele. Ca factori ai creșterii cererii au enumerat creșterea populației, dezvoltarea economică, industrializarea, electrificarea, cererea de răcire, creșterea cererii de autoturisme și camioane, precum și creșterea fără precedent a digitalizării și a tehnologiei informației. În domeniul tehnologiei, au scris că progresul tehnologiilor nucleare civile, inclusiv al micilor reactoare modulare (SMR) și al microreactoarelor, poate satisface cererea tot mai mare de energie electrică și poate spori securitatea energetică. Au precizat totuși că pentru unele țări energia nucleară poate să nu fie o opțiune dezirabilă.

Concluzia părții despre energie este suveranitatea. Statele Unite au spus în declarație că fiecare țară merge pe propria cale energetică și are nevoie de alte surse de energie, iar „o țară nu trebuie să fie legată de ceea ce o altă țară a decis să folosească”. Au adăugat: „Fiecare țară are dreptul să facă propriile alegeri suverane” (Every country is entitled to make its own sovereign choices).

Rubio a confirmat că schimbările climatice nu au fost pe agenda reuniunii. Întrebat dacă s-a discutat despre ele, a răspuns: „Nu era un subiect de pe agendă, dar, bineînțeles, mai multe țări l-au ridicat”, spunând că Brazilia, printre altele, a menționat subiectul în intervenții. La conferința de presă, Rubio a spus că costul energiei se regăsește în prețul tuturor lucrurilor pe care le cumpărăm și a adăugat: „De aceea sunt atât de importante dominanța energetică a SUA și politicile de autosuficiență”.

Cooperarea în lanțurile de aprovizionare și în mineralele critice și avertismentul privind folosirea hranei ca armă, și ele în declarație

În partea despre lanțurile de aprovizionare, Statele Unite au prezentat trei piloni: îngrășăminte, materii prime și minerale critice. Potrivit explicației, îngrășămintele sunt esențiale pentru producția de alimente și securitatea alimentară, materiile prime pentru industria de bază, iar mineralele critice pentru securitatea energetică, industria avansată și tehnologiile emergente. Președinția a spus că membrii G20 trebuie să-și consolideze reziliența lanțurilor de aprovizionare pornind de la mai mult schimb de informații, mai multă transparență și atragerea de investiții. A mai spus că revizuirea procedurilor de autorizare și a reglementărilor poate crește și mai mult eficiența lanțurilor de aprovizionare.

A fost subliniat și rolul sectorului privat. Președinția a afirmat că „guvernele singure nu pot rezolva această problemă” și că guvernele trebuie să colaboreze strâns cu sectorul privat. O asemenea cooperare poate accelera prelucrarea, rafinarea și reciclarea mineralelor critice, potrivit textului. Departamentul de Stat a scris că un mediu de reglementare intern stabil și previzibil și un cadru contractual solid, care susține contractele pe termen lung, sprijină investițiile necesare extinderii lanțurilor de aprovizionare cu energie și minerale critice.

În partea despre tensiunile geopolitice a fost inclusă o propoziție îndreptată împotriva folosirii hranei ca armă. Președinția a arătat în declarație că „transformarea în armă a lanțurilor normale de aprovizionare cu alimente” (the weaponization of normal food supply chains) – situația în care un guvern încetinește, oprește sau blochează comerțul cu alimente pentru a exercita presiune coercitivă asupra altui stat suveran în chestiuni geopolitice fără legătură – este tot mai frecventă în sistemul comercial. Apoi a spus: „Este important ca comunitatea internațională să convină că schimburile comerciale cu alimente și produse agricole nu trebuie folosite ca instrument de constrângere economică și politică.” Departamentul de Stat nu a numit în declarație nicio țară anume.

La conferința de presă, Rubio a extins sfera constrângerii maritime dincolo de Orientul Mijlociu. După ce a menționat atacurile din strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandab, a spus: „Poate nu sunt atacuri fizice, dar există în mod clar o constrângere îngrijorătoare și în Marea Chinei de Sud, în Strâmtoarea Taiwan și în alte locuri, iar aceasta pune la rândul ei economiile în pericol.” Despre Indo-Pacific a spus: „Există revendicări de suveranitate pe care nu le recunoaștem”, explicând că SUA își mențin prezența în regiune și acționează împreună cu aliații și partenerii „pentru a arăta clar că nu acceptăm revendicări ilegitime de suveranitate asupra unor căi navigabile care sunt ape internaționale sau care nu sunt ape teritoriale ale vreunei țări”. Despre reuniunea miniștrilor de externe din Quad, desfășurată cu aceeași ocazie, a spus că Quad nu este o coaliție anti-China, ci un for care își exprimă îngrijorarea față de anumite comportamente, adăugând însă că „va fi clar pentru toți că aceste comportamente vin în mod repetat dintr-o singură țară”.

Rubio descrie atacurile Iranului asupra navelor comerciale drept instrument al politicii de stat

Statele Unite au scris în declarația președinției că, în 2026, lumea a resimțit efectele unei „perturbări majore a aprovizionării cu energie”. Apoi au afirmat că asigurarea unui flux de energie sigur și neîntrerupt, inclusiv navigația în siguranță și tranzitul prin căile navigabile internaționale și securitatea infrastructurii critice, este esențială pentru stabilitatea economiei mondiale și securitatea energetică.

Rubio a pus clar răspunderea pentru această problemă pe seama Iranului. „Trăim acum într-o lume în care regimul iranian vizează activ și deschis navele comerciale”, a spus el, adăugând: „Încearcă să scufunde nave comerciale încărcate cu mărfuri, petrol și gaze naturale, nu nave de război sau submarine.” Rubio a descris atacurile Iranului asupra navelor drept făcute „ca instrument al politicii de stat” (as a tool of statecraft). A spus că Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a făcut o treabă „uimitoare” în protejarea navelor comerciale și că volumul de combustibil care trece acum prin strâmtoare s-a refăcut la un nivel similar celui dinaintea conflictului. A adăugat însă că forțele americane trebuie să apere navele de drone și rachete aproape în fiecare noapte.

Rubio a indicat și rolul statelor din Golf. „Ceea ce trece prin Strâmtoarea Ormuz nu este petrolul și gazul nostru natural, ci al lor, și este linia vitală a economiilor lor”, a spus el, adăugând că, totuși, CENTCOM este cel care protejează acum acel flux. A spus și că președintele Trump a cerut de mai multe ori țărilor să se alăture protejării navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz, dar cooperarea a fost „foarte limitată”, iar povara a căzut în principal pe SUA.

Despre negocierile cu Iranul, Rubio nu a indicat un termen. A spus că negocierile practic nu s-au oprit niciodată, că dialogul continuă direct sau prin mediatori și că președintele Trump preferă, dacă este posibil, o soluție diplomatică și pașnică. A trasat totuși o limită: SUA nu pot accepta un acord care pune în pericol securitatea națională americană sau care nu răspunde preocupărilor lor centrale. Rubio a spus că Iranul se află în centrul instabilității din Orientul Mijlociu prin Hezbollah în Liban, houthi în Yemen și miliții proiraniene în Irak. A adăugat că deținerea de arme de distrugere în masă de către Iran „nu va fi niciodată permisă cât timp președintele Trump este la Casa Albă”. Despre Arabia Saudită, a spus că SUA și-au respectat angajamentele de cooperare în domeniul apărării și le vor respecta și de acum încolo.

Invitația lui Lavrov, explicată drept canal pentru negocierile de pace

Declarația președinției nu a menționat direct războiul din Ucraina. La conferința de presă, Rubio a indicat acest război drept una dintre provocările acute care blochează găsirea de soluții. Întrebat de ce a fost invitat ministrul Lavrov și de ce a fost lăsată deschisă chiar și posibilitatea participării președintelui Vladimir Putin la summitul de la Miami, Rubio a răspuns cu logica negocierii. „Pentru a pune capăt pașnic războiului din Ucraina este nevoie de un acord negociat”, a spus Rubio, și a întrebat: „Dacă nu poți vorbi și cu Rusia, și cu Ucraina, cum poți ajunge la un acord între ele?” A spus că participarea lui Putin la Miami nu a fost anunțată și nici confirmată de Rusia.

Rubio a subliniat că președintele Trump nu consideră că întâlnirea cu cineva înseamnă legitimarea acelei persoane. Rubio a spus că Trump este „cineva care vine din lumea afacerilor bunului-simț, nu din vechea clasă politică tradițională” și că nu acceptă ideea că o întâlnire ar însemna acordul cu tot ce face cealaltă parte. A mai spus că, întrucât Rusia deține un număr mare de arme nucleare, canalul de comunicare dintre SUA și Rusia trebuie menținut în orice împrejurare. „Dacă putem juca un rol în medierea încheierii acelui conflict, Statele Unite sunt pregătite să joace acel rol”, a spus Rubio.

Despre contactul cu Lavrov, a spus că nu a fost o întâlnire oficială. „Nu a fost o întâlnire, am avut o conversație”, a spus Rubio, adăugând că au discutat pe scurt despre posibilitatea ca liderii celor două țări să se întâlnească cu ocazia forumului Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC) din luna viitoare. Dacă un acord este posibil este „ceea ce încercăm să aflăm”, a spus Rubio, adăugând că „nimeni nu spune că suntem în pragul unui acord”. A mai spus că trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner se ocupă aproape exclusiv de problemele Ucrainei și Iranului.

Transportul cerealelor prin Marea Neagră a fost menționat drept soluție parțială. Rubio a spus că crește interesul comunității internaționale de a acționa drept garant sau mediator al transportului de cereale prin Marea Neagră și că SUA analizează o propunere trimisă de Turcia acum una–două săptămâni. A spus că și India și-a exprimat intenția de a veni cu idei. Rubio a explicat că un asemenea acord „nu va pune capăt războiului”, dar poate reduce efectele asupra securității alimentare a țărilor vulnerabile. A spus că Kievul este atacat în fiecare noapte la infrastructura energetică și că 20.000 de oameni mor lunar și de partea rusă, numind războiul „foarte letal și distructiv”. Întrebat dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea participa la summitul de la Miami, a răspuns: „Nu am exclude acest lucru”, spunând că decizia aparține președintelui Trump.

Cho Hyun aduce în discuție cooperarea militară dintre Coreea de Nord și Rusia; Coreea de Sud, SUA și Japonia semnează un memorandum privind Arctica

Potrivit Ministerului de Externe al Coreei de Sud, ministrul de externe Cho Hyun a ridicat în prima sesiune coordonarea internațională pentru a răspunde amenințărilor la adresa libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz și la adresa securității alimentare. Cho a arătat că Coreea de Sud a aderat la „Angajamentul pentru apărarea dreptului internațional al mării”, condus de Uniunea Europeană (UE), care se opune restricțiilor ilegale privind tranzitul prin strâmtorile internaționale. Cho a spus că adâncirea cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia are un impact grav asupra Peninsulei Coreene și asupra securității regionale. Explicând poziția guvernului față de incidentul exploziei unei mine în Zona Demilitarizată (DMZ), a afirmat că dialogul și comunicarea dintre cele două Corei sunt mai importante ca oricând. În comunicatul ministerului nu a existat o formulare care să tragă Coreea de Nord la răspundere pentru provocări, ci o solicitare de sprijin și cooperare pentru „coexistența pașnică și detensionarea de pe Peninsula Coreeană”.

În a doua sesiune, Cho a spus că Coreea de Sud va juca rolul de „hub energetic” care leagă țările producătoare de petrol de cele consumatoare, pe baza capacității de rafinare, a infrastructurii de stocare și a rețelelor maritime. În a treia sesiune a prezentat participarea la Forumul pentru Angajament Geostrategic în Resurse (FORGE) și a spus că cooperarea voluntară în domeniul mineralelor critice, convenită la reuniunea miniștrilor energiei din G20 din septembrie, trebuie dezvoltată într-o cooperare substanțială în lanțurile de aprovizionare.

Cu aceeași ocazie, pe 30 a avut loc reuniunea miniștrilor de externe ai Coreei de Sud, SUA și Japoniei. Potrivit Ministerului de Externe, cei trei miniștri au îndemnat Coreea de Nord să se alăture eforturilor de detensionare și consolidare a păcii și au convenit să mențină o postură solidă de descurajare față de aceasta. Au împărtășit și evaluări ale situației regionale și globale, inclusiv ale încercărilor de a schimba unilateral status quo-ul. Au convenit, de asemenea, să consolideze cooperarea în diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice, în micile reactoare modulare și în inteligența artificială (IA). Cei trei miniștri au semnat memorandumul de cooperare (MOC) privind Arctica între Coreea de Sud, SUA și Japonia. La conferința de presă, Rubio a prezentat memorandumul ca pe un memorandum de cooperare privind un „parteneriat transnațional Arctica–Pacific” și a spus: „Ne vom asigura că Arctica rămâne o regiune liberă de dominație sau constrângere.”

Ministerul de Externe a anunțat că Cho s-a întâlnit separat cu Rubio și au discutat despre chestiuni precum vizele. Întrebat despre problema vizei unui parlamentar sud-coreean, Rubio a răspuns: „A existat o problemă cu viza unei singure persoane, legată de fapte de acum zeci de ani”, adăugând: „O vom rezolva la nivel bilateral, nu la o conferință de presă.” Despre Coreea de Nord, a spus că președintele Trump, ca în primul mandat, „va vorbi cu oricine” și că există deschidere dacă Kim Jong Un este pregătit să discute chestiunile care îngrijorează SUA și aliații lor. A spus însă că nu există nicio programare.

Summitul de la Miami din decembrie, prezentat ca punctul culminant al conducerii americane

Statele Unite au inclus în declarația președinției și răspunsul la ebola. Departamentul de Stat a spus că la un eveniment de la New York din septembrie, în timpul președinției americane, au fost strânse 2 miliarde de dolari pentru combaterea ebolei și că fondurile au dus la un răspuns mai ofensiv. Apoi a elogiat eforturile personalului din teren și ale comunităților.

Statele Unite au invitat la reuniune Polonia, care nu este membră, ca țară invitată. Rubio a apreciat că Polonia face mari progrese atât în economie, cât și în securitate, punând pe primul loc propriile interese naționale și pe cetățenii săi. „Președintele Trump crede cu tărie că Polonia merită un loc la această masă a liderilor lumii”, a spus Rubio, adăugând că speră ca anul viitor să fie invitate și Polonia, și alte puteri emergente.

Ultimul punct al reuniunii a fost „diplomația sportivă”. Departamentul de Stat a scris în declarație că miniștrii au mulțumit locuitorilor din Atlanta și din Georgia pentru ospitalitate și au avut ocazia să vadă meciul dintre Universitatea Georgia și Universitatea Florida, una dintre rivalitățile emblematice din fotbalul american universitar. Potrivit Ministerului de Externe, Cho a urmărit și el meciul pe stadionul Mercedes-Benz, alături de alți miniștri de externe, la invitația lui Rubio.

Rubio a prezentat activitatea din timpul acestei președinții drept un rezultat al marcării a 250 de ani de la întemeierea Statelor Unite. „Președinția americană a G20 este unul dintre numeroasele momente de vârf ale sărbătoririi aniversării de 250 de ani”, a spus Rubio, adăugând: „Am folosit această scenă pentru a crea inițiative globale care chiar aduc beneficii poporului american.” Apoi a spus că summitul condus de președintele Trump în Florida, în decembrie, va fi „încununarea acestui an de conducere americană” (a capstone to this year of American leadership). Statele Unite au încheiat declarația cu propoziția: „Așteptăm cu interes summitul de la Miami și președinția Regatului Unit în 2027.” Ministerul de Externe a spus că va continua coordonarea cu membrii până în 2028, când Coreea de Sud va deține președinția.

Surse (KST)

• Biroul Purtătorului de Cuvânt al Departamentului de Stat al SUA · 2026-11-01 (ora de est a SUA, 10-31) · G20 Chair's Statement G20 Foreign Ministers' Meeting · https://www.state.gov/releases/office-of-the-spokesman/2026/10/g20-chairs-statement-g20-foreign-ministers-meeting/
• Departamentul de Stat al SUA (textul original publicat de Grupul de Cercetare G20 al Universității din Toronto) · 2026-11-01 (ora de est a SUA, 10-31) · Secretary of State Marco Rubio at a Press Availability · https://www.g20.utoronto.ca/2026/261031-rubio-press-conference.html
• Ministerul de Externe al Coreei de Sud · 2026-11-01 · Ministrul Cho Hyun participă la reuniunea miniștrilor de externe din G20 (30–31 octombrie, Atlanta) · https://www.mofa.go.kr/www/brd/m_4080/view.do?seq=377716
• Ministerul de Externe al Coreei de Sud · 2026-10-31 · Rezultatele reuniunii miniștrilor de externe ai Coreei de Sud, SUA și Japoniei (30 octombrie) · https://www.mofa.go.kr/www/brd/m_4080/view.do?seq=377707
• Flickr al Departamentului de Stat al SUA · 2026-11-01 (ora de est a SUA, 10-31) · Secretary Rubio Participates in G20 Foreign Ministers' Meeting Session III · https://www.flickr.com/photos/statephotos/55623235606/