Comisia Europeană adoptă Pachetul de extindere 2026: Ucraina a îndeplinit condițiile pentru deschiderea clusterelor; foi de parcurs pentru Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina

Bruxelles, Belgia

La 4 noiembrie 2026 (ora locală), la Bruxelles, Comisia Europeană a adoptat „Pachetul de extindere” anual și a anunțat că a prezentat, pentru prima dată, „foi de parcurs orientative de aderare” pentru cele patru țări care au avansat cel mai mult în negocierile de aderare: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Pachetul de extindere este setul anual de documente al Comisiei care evaluează, prin rapoarte de țară, progresele înregistrate în materie de reforme în ultimul an de către țările candidate și potențial candidate care aspiră să adere la UE, stabilind în același timp prioritățile de reformă pentru anul următor. Comisia și-a menținut evaluarea conform căreia Ucraina „a îndeplinit condițiile pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere rămase”. În cadrul unei conferințe de presă desfășurate în aceeași zi, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a declarat că „Ucraina realizează reforme ample sub bombele rusești”, adăugând că „pe baza progreselor Ucrainei, trebuie să avansăm spre deschiderea tuturor clusterelor de negociere înainte de sfârșitul anului”.

Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere și a prezentat pentru prima dată foi de parcurs de aderare pentru patru țări

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, publicat de Delegația UE în Ucraina, Comisia a evaluat în acest pachet că „Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina au demonstrat că eforturile susținute de reformă se traduc prin progrese concrete către aderarea la UE”. Comisia a anunțat că aceste patru țări au avansat deschiderea clusterelor și închiderea provizorie a capitolelor într-un „ritm fără precedent”. Negocierile de aderare la UE se desfășoară prin împărțirea întregului ansamblu legislativ al UE în aproximativ 35 de „capitole”, grupate la rândul lor în șase „clustere”. Țările candidate încep negocierile prin deschiderea clusterelor și închid provizoriu capitolele odată ce sunt îndeplinite criteriile de referință specifice fiecărui capitol.

În comunicatul de presă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Datorită progreselor semnificative înregistrate de unele țări candidate în ultimul an, putem transforma promisiunea extinderii în realitate”. Președinta von der Leyen a spus: „Propunem foi de parcurs orientative pentru țările cele mai avansate în negocieri – Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova”, calificându-le drept „o cale clară pentru anul care urmează și o ancoră solidă pentru negocierile viitoare”. Președinta a adăugat: „Pas cu pas, construim o Uniune mai completă și mai puternică”. Potrivit Comisiei, această foaie de parcurs reprezintă o măsură anunțată în prealabil de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2026.

Comisia a anunțat în aceeași zi că a prezentat, de asemenea, un „Cadru comun pentru integrarea treptată”, menit să integreze progresiv țările candidate în sistemul UE în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Comisia a comunicat că acest cadru face ca integrarea din etapa de preaderare să devină mai structurală și mai coerentă. Comisia a caracterizat politica de extindere drept „una dintre cele mai importante politici ale UE care stau la baza păcii, stabilității și prosperității pe întreg continentul” și „tot mai mult o investiție în securitatea colectivă a Europei”.

Potrivit Comisiei, Muntenegru a închis provizoriu 21 de capitole până în prezent și ar putea închide provizoriu capitolele rămase până la sfârșitul acestui an, sub rezerva acordului statelor membre. Comisia a anunțat că lucrările la Tratatul de aderare al Muntenegrului și adoptarea concluziilor Consiliului privind pachetul financiar de aderare arată că Muntenegru se apropie de etapele finale ale procesului de aderare. Înaltul Reprezentant Kallas a declarat că Muntenegru se află pe „o cale clară către semnarea Tratatului de aderare până în vara anului viitor”.

Potrivit Comisiei, Albania a deschis ultimul său cluster rămas în perioada de raportare și a îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru capitolele privind statul de drept, deschizând calea pentru închiderea provizorie a patru capitole. Comisia a evaluat obiectivul Albaniei de a finaliza negocierile de aderare până în 2027 drept o „țintă ambițioasă, dar realizabilă”. Republica Moldova a deschis patru clustere în ultimul an, iar Comisia și-a menținut evaluarea conform căreia și aceasta a îndeplinit condițiile pentru a deschide toate clusterele rămase. Comisia a comunicat că Republica Moldova trebuie să mențină ritmul actual al reformelor, astfel încât să poată urmări obiectivul de finalizare a negocierilor până la începutul anului 2028.

Comisia a evaluat că Serbia nu a înregistrat progrese substanțiale în negocierile de aderare, iar nivelul de aliniere la Politica externă și de securitate comună a UE a rămas scăzut. Înaltul Reprezentant Kallas a declarat că Georgia a urmat o traiectorie de coliziune cu UE din cauza regresului democratic și a problemelor legate de drepturile fundamentale, procesul de aderare al Georgiei fiind de facto oprit. Înaltul Reprezentant Kallas a afirmat că „angajamentele asumate în timpul procesului de aderare nu expiră după aderare”. Înaltul Reprezentant Kallas a menționat că, deși Turcia rămâne o țară candidată și un partener-cheie, condițiile care au condus la blocarea procesului său de aderare au rămas neschimbate. Comisia a apreciat că Macedonia de Nord nu a adoptat încă modificările constituționale promise, în timp ce Bosnia și Herțegovina se îndepărtează tot mai mult de parcursul său european.

Comisia a evaluat că Ucraina a continuat reformele în pofida războiului

Potrivit comunicatului de presă al Comisiei, Ucraina și-a menținut parcursul de aderare la UE în pofida provocărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei, deschizând patru clustere în ultimul an. Comisia a precizat că „se menține evaluarea Comisiei conform căreia Ucraina a îndeplinit condițiile pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase”. Comisia a apreciat că cadrul instituțional anticorupție din Ucraina continuă să funcționeze eficient, iar organismele anticorupție specializate operează „în linii mari, independent și eficient”.

Comisia a anunțat că Ucraina ar trebui să se concentreze în continuare pe îndeplinirea criteriilor de referință intermediare în domeniul statului de drept. Comisia a evidențiat, de asemenea, implementarea foilor de parcurs privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și planul de acțiune privind minoritățile naționale ca sarcini prioritare. Comisia a afirmat că „este important ca Ucraina să continue să accelereze ritmul reformelor, astfel încât să poată atinge obiectivul ambițios de a finaliza negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028”. Criteriile de referință intermediare servesc drept etapă obligatorie de evaluare pe care o țară candidată trebuie să o depășească înainte de închiderea definitivă a capitolelor referitoare la statul de drept.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a prezentat, într-o postare pe X din aceeași zi, principalele concluzii ale raportului anual al Comisiei. Potrivit ministerului, Comisia a evaluat în raport că numărul capitolelor care arată o pregătire îmbunătățită pentru aderare a ajuns la nouă — mai mult decât dublu față de anul trecut —, șase capitole au consemnat o accelerare a ritmului de progres și niciun capitol nu a suferit regrese sau inversări ale reformelor. Ministerul a anunțat că Capitolul 31, dedicat „Politicii externe, de securitate și apărare”, a primit pentru prima dată cel mai înalt calificativ de progres, Comisia recunoscând în raport contribuția Ucrainei la securitatea comună europeană.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, următorul obiectiv al țării este obținerea „Raportului de evaluare a criteriilor intermediare (IBAR)” la începutul anului 2027. Ministerul a anunțat că, în acest scop, a fost creat un grup de lucru comun Ucraina-UE, la propunerea președintelui Volodymyr Zelenskyy și a președintei Comisiei, von der Leyen. IBAR este un raport prin care Comisia confirmă că o țară candidată a îndeplinit criteriile de referință intermediare în domeniul statului de drept; primirea acestei evaluări din partea Comisiei este o cerință indispensabilă pentru a putea demara procedurile de închidere provizorie a capitolelor individuale.

Denys Shmyhal, prim-viceprim-ministru și ministru al energiei al Ucrainei, a anunțat într-o postare pe X în aceeași zi că executivul european a evaluat pozitiv reformele din sectorul energetic în raportul său anual. Potrivit ministrului Shmyhal, Comisia a evidențiat în raport desemnarea unui operator al pieței de energie electrică pentru integrarea pieței cu UE, constituirea consiliului de supraveghere al operatorului nuclear de stat Energoatom, crearea cadrului juridic și de reglementare pentru stocurile minime de urgență de țiței și produse petroliere, precum și îmbunătățirea mecanismului de sprijin prin licitații pentru energia regenerabilă. Ministrul Shmyhal a afirmat că „în pofida războiului la scară largă și a atacurilor sistematice ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, Ucraina implementează reforme și aprofundează integrarea cu piața energetică a UE”.

Înaltul Reprezentant Kallas a afirmat că „extinderea este o investiție directă în securitatea Europei”

În cadrul unei conferințe de presă comune susținute alături de comisarul pentru extindere, Marta Kos, Înaltul Reprezentant Kallas a declarat: „Raportul de astăzi transmite un mesaj clar că reformele aduc rezultate”, adăugând că „pentru țările care implementează reforme, statutul de membru este tot mai aproape”. Înaltul Reprezentant Kallas a afirmat că „nicio țară candidată nu a realizat vreodată reforme de o asemenea amploare pe timp de război, iar acest lucru trebuie recunoscut”.

Înaltul Reprezentant Kallas a subliniat că raportul din acest an conține pentru prima dată o secțiune dedicată domeniului „Securitate și apărare”. Înaltul Reprezentant a menționat că „Ucraina este prima linie de apărare a Europei împotriva Rusiei”, adăugând că „experiența de pe câmpul de luptă a Kievului este de neegalat și crucială pentru nivelul de pregătire în materie de securitate și apărare al Europei”. Înaltul Reprezentant a remarcat că Republica Moldova și partenerii din Balcanii de Vest contribuie la protecția frontierelor și la combaterea manipulării străine a informațiilor prin participarea la misiunile și operațiunile UE.

Înaltul Reprezentant Kallas a afirmat: „Timp de decenii, extinderea a fost cea mai de succes politică externă a UE”, adăugând că „fiecare etapă de extindere ne-a întărit continentul, iar realitatea geopolitică de astăzi face ca următoarea extindere să fie și mai urgentă”. Înaltul Reprezentant a subliniat că „atunci când țările care fac progrese sunt lăsate doar să aștepte, în locul lor prinde rădăcini instabilitatea”. Întrebată în privința calendarului de aderare a Ucrainei, Înaltul Reprezentant a răspuns că „mai sunt mulți pași de parcurs”, dar a adăugat că „odată ce Ucraina va deveni parte a Europei, va aduce un aport considerabil la securitatea noastră prin cunoștințele de pe front și capacitățile pe care le-a dezvoltat”.

Întrebată cu privire la o reuniune la nivel de consilieri de rang înalt consacrată negocierilor de pace privind Ucraina, desfășurată în aceeași zi la sediul Comisiei, Înaltul Reprezentant Kallas a răspuns: „Până acum, negocierile s-au concentrat doar pe ceea ce ar trebui să cedeze Ucraina și ce concesii ar trebui să facă”. Înaltul Reprezentant a completat: „Rusia înaintează în continuare cereri absolut maximaliste”, explicând că „din acest motiv, împreună cu miniștrii de externe, am pregătit revendicările Europei față de Rusia, iar pentru a începe negocierile de pe picior de egalitate, trebuie să avem cerințe și din partea noastră”.

Comisia a apreciat că integrarea industriei de apărare ucrainene în UE consolidează securitatea europeană

În comunicarea sa politică anuală privind politica de extindere a UE (COM(2026) 690), Comisia a evaluat că „contribuția Ucrainei este deosebit de importantă”, remarcând că cooperarea în materie de securitate și apărare dintre UE și Ucraina s-a aprofundat substanțial de la invazia la scară largă a Rusiei. Comisia a menționat ca exemple de aprofundare a cooperării „Parteneriatul pentru industria de apărare UE-Ucraina” și „Acordul privind dronele”, adoptate în iulie 2026. Comisia a evaluat că integrarea treptată și, pe viitor, completă a capacităților industriei de apărare a Ucrainei în baza tehnologică și industrială de apărare europeană poate consolida reciproc capacitățile defensive ale Ucrainei, nivelul de pregătire pe termen lung în materie de apărare al Europei, capacitatea industrială și inovarea tehnologică. Potrivit Comisiei, Ucraina este tot mai conectată la instrumente UE precum Acțiunea de securitate pentru Europa (SAFE), Fondul european de apărare, BraveTech EU și Programul pentru industria europeană de apărare, participând totodată la proiecte europene de interes comun în domeniul apărării. Comisia a anunțat că va continua să sprijine nevoile militare ale Ucrainei prin componenta de apărare a „Împrumutului de sprijin pentru Ucraina”.

Potrivit Comisiei, „Mecanismul pentru Ucraina” (Ukraine Facility) pune la dispoziție o finanțare stabilă de peste 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în perioada 2024-2027 pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei. Comisia a anunțat că, în urma adoptării Împrumutului de sprijin pentru Ucraina, finanțarea Pilonului I al mecanismului a crescut cu 8,4 miliarde de euro pentru anul 2026, până în prezent fiind debursate 32,5 miliarde de euro în cadrul Pilonului I. Comisia a apreciat că importanța „Culoarelor de solidaritate UE-Ucraina” — rută vitală pentru exporturile și importurile Ucrainei în urma atacurilor rusești asupra porturilor sale — a crescut și mai mult. Comisia a anunțat că Ucraina și Republica Moldova au menținut un nivel foarte ridicat de aliniere la Politica externă și de securitate comună.

Surse (KST)

• Delegația UE în Ucraina (comunicat de presă al Comisiei), „2026 Enlargement Package shows that reform commitment delivers progress towards EU membership” (4 noiembrie 2026): https://www.eeas.europa.eu/delegations/ukraine/2026-enlargement-package-shows-reform-commitment-delivers-progress-towards-eu-membership_en
• Serviciul European de Acțiune Externă, „Enlargement package: Press conference High Representative/Vice-President Kaja Kallas and Commissioner for Enlargement Marta Kos” (4 noiembrie 2026): https://www.eeas.europa.eu/eeas/enlargement-package-press-conference-high-representativevice-president-kaja-kallas-and-commissioner_en
• Comisia Europeană, „2026 Communication on EU Enlargement Policy” (4 noiembrie 2026): https://enlargement.ec.europa.eu/2026-communication-eu-enlargement-policy_en
• Postare pe X a Comisiei Europene (4 noiembrie 2026): https://x.com/EU_Commission/status/2118011046476808263
• Postare pe X a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei (4 noiembrie 2026): https://x.com/MFA_Ukraine/status/2118077040528113871
• Postare pe X a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas (4 noiembrie 2026): https://x.com/kajakallas/status/2118005018280198581
• Postare pe X a prim-viceprim-ministrului și ministrului energiei al Ucrainei, Denys Shmyhal (4 noiembrie 2026): https://x.com/Denys_Shmyhal/status/2118044957449629779