Consiliul de Securitate al ONU adoptă o declarație prezidențială de condamnare a atacurilor houthi asupra aeroporturilor saudite și Aramco… se stipulează „dreptul la autoapărare” al Arabiei Saudite

Ce s-a întâmplat
Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Informare Publică al ONU, Consiliul de Securitate a condamnat cu fermitate, într-o declarație prezidențială ce urmează să fie publicată sub indicativul S/PRST/2026/4, „atacurile continue și escaladate ale rebelilor houthi care au afectat aviația civilă și infrastructura energetică”. Consiliul a menționat „atacurile nesăbuite” din 10 și 11 asupra aeroportului King Khalid, precum și multiplele atacuri asupra altor aeroporturi și instalații ale Saudi Aramco. De asemenea, au fost condamnate din nou atacurile și amenințările rebelilor houthi care vizează nave comerciale în Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandeb.
Declarația prezidențială este un document adoptat prin consensul celor 15 state membre ale Consiliului și, spre deosebire de o rezoluție, nu este supusă la vot. Această declarație a îndemnat la punerea în aplicare a Rezoluției 2216 (2015) și la respectarea obligațiilor privind „embargoul țintit asupra armelor” impus rebelilor houthi. Nu au fost decise sancțiuni noi.
Ministerul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite a declarat pe 16, într-un comunicat, că salută declarația prezidențială.
https://x.com/KSAmofaEN/status/2111104844853391756
Numărul victimelor diferă în funcție de entitatea care efectuează bilanțul
Cifrele trebuie analizate separat, în funcție de entitatea responsabilă de evidență și de data de referință. Declarația prezidențială a Consiliului de Securitate a consemnat 13 morți și peste 300 de răniți în atacurile din 10-11 asupra aeroportului King Khalid. Purtătorul de cuvânt al coaliției conduse de Arabia Saudită, Turki al-Malki, a declarat pe 15 într-o conferință de presă la Riad că, începând cu 1 octombrie, atacurile ce au vizat aeroporturile saudite au ucis cel puțin 19 persoane și au rănit 364, a relatat Al Arabiya. Dintre acestea, aeroportul King Khalid a fost atacat de 20 de ori, soldându-se cu 17 morți și peste 330 de răniți, potrivit explicațiilor coaliției. Purtătorul de cuvânt Al-Malki a mai declarat că, de la începutul operațiunii militare, au fost lansate spre Arabia Saudită 1.104 rachete balistice și 1.135 de drone. Toate acestea sunt cifre provizorii bazate pe declarațiile coaliției, neexistând bilanțuri din partea rebelilor houthi sau verificări independente. Întrucât textele originale ale briefingurilor coaliției și ale agenției de presă de stat saudite nu au putut fi obținute, cifrele și citatele sunt limitate la valorile verificate prin relatările Al Arabiya și Al-Monitor, care a citat Reuters.
Coaliția a anunțat, de asemenea, că a interceptat o rachetă de croazieră deasupra orașului Medina. Rebelii houthi au negat responsabilitatea pentru acest atac, a relatat agenția AP. Întrucât textele originale ale ambelor părți nu au fost obținute și nu există o verificare încrucișată interguvernamentală, autorul atacului în cazul Medina nu este stabilit cu certitudine.
Mobilizarea sprijinului diplomatic
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, prințul moștenitor Mohammed bin Salman a primit un apel telefonic pe 13 de la președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Președintele Erdoğan a confirmat „solidaritatea deplină” cu Arabia Saudită împotriva atacurilor houthi. În aceeași zi, cancelarul german Friedrich Merz a discutat telefonic cu prințul moștenitor, condamnând atacurile houthi.
https://x.com/KSAmofaEN/status/2110041890863436179
https://x.com/KSAmofaEN/status/2110041736823132240
Situația umanitară din Yemen
ONU a declarat că linia frontului se extinde și în interiorul Yemenului. Programul Alimentar Mondial (PAM) a avertizat că ajutoarele pentru 800.000 de persoane au fost întrerupte în Taiz și în alte zone din cauza extinderii luptelor. Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a estimat că peste 216.000 de persoane au fost strămutate începând cu luna august. Această cifră reprezintă persoane strămutate intern (IDP) și este distinctă de cea a refugiaților. Întrucât raportul original al OCHA nu a putut fi obținut, acest bilanț este limitat la cifrele comunicate de conturile ONU.
https://x.com/UN_News_Centre/status/2110498405495480423
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, s-a declarat de asemenea „consternat” de atacurile repetate ale houthi asupra aeroporturilor saudite, poziție distribuită de contul oficial al ONU. Între timp, ONU a anunțat că Sami Al-Kalabi, un angajat al Biroului Trimisului Special al ONU pentru Yemen, care era reținut de houthi din 2024, a fost eliberat pe 14. UN News a relatat că 71 de membri ai personalului ONU sunt încă reținuți de rebeli. Faptul că în aceeași săptămână au avut loc atât condamnarea atacurilor asupra aeroportului, cât și eliberarea unui deținut este interpretat ca un indiciu că ONU menține canale de comunicare cu houthi. ONU nu a descris niciodată acest lucru ca fiind un progres în negocieri.
De ce este important
Această declarație este importantă deoarece Consiliul de Securitate a consemnat documentar pagubele provocate aeroporturilor civile și infrastructurii energetice de pe teritoriul Arabiei Saudite, menționând cifre concrete și specificând dreptul Arabiei Saudite la autoapărare. Acest lucru poate fi folosit ca un argument pentru a oferi o bază de drept internațional operațiunilor militare ale coaliției în Yemen. Un precedent îl reprezintă atacul din 14 septembrie 2019 asupra instalațiilor Aramco din Abqaiq și Khurais. Într-un comunicat publicat în aceeași zi, Aramco a declarat că atacul a dus la suspendarea producției a 5,7 milioane de barili de țiței pe zi. Ministrul energiei din Arabia Saudită a afirmat că aceasta reprezintă aproximativ 50% din producția Aramco, conform relatărilor Reuters care au citat agenția de presă de stat saudită. Textul original al declarației ministrului nu a putut fi obținut. Administrația SUA pentru Informații în Domeniul Energiei (EIA) a estimat că aceasta echivala cu aproximativ 6% din oferta mondială, consemnând că producția de țiței a Arabiei Saudite a scăzut de la 9,9 milioane de barili pe zi în august la 8,5 milioane de barili pe zi în septembrie. La acea vreme, houthi au revendicat atacul, dar au existat controverse cu privire la autorii acestuia. Și de această dată, coaliția a susținut că rebelii houthi „au obținut tehnologie avansată cu ajutorul unei forțe regionale”, dar nu a dezvăluit dovezi oficiale care să indice o anumită țară. Această afirmație este, de asemenea, prezentată prin atribuire la relatările din presă, întrucât textul original al briefingului coaliției nu a putut fi obținut.
Pașii următori
Elementul cheie este dacă în următorul briefing periodic al Consiliului de Securitate, prezentat de Hans Grundberg, trimisul special al ONU pentru Yemen, va apărea o traiectorie de negociere după atacurile asupra aeroporturilor și instalațiilor energetice. Purtătorul de cuvânt militar al houthi a avertizat din nou companiile aeriene că spațiul aerian și aeroporturile saudite, cu excepția spațiului aerian deasupra Mecca și Medina, „nu sunt sigure”, a relatat Reuters. Întrucât declarația originală a purtătorului de cuvânt houthi nu a putut fi obținută, domeniul exact de aplicare și data avertismentului necesită verificări suplimentare. Rămâne de văzut dacă Autoritatea Generală a Aviației Civile din Arabia Saudită (GACA) va emite notificări privind zborurile. Companiile maritime și de rafinare sud-coreene care tranzitează rutele din Marea Roșie ar trebui să își bazeze deciziile pe notificările privind zonele periculoase emise de Ministerul Teritoriului, Infrastructurii și Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Maritime și Pescuitului.
Context: Prevederile Rezoluției 2216 și greutatea juridică a declarației prezidențiale
Prevederile Rezoluției 2216 citate în această declarație prezidențială sunt următoarele. Potrivit documentelor Consiliului de Securitate al ONU și comunicatului Departamentului de Informare Publică al ONU SC/11859, Rezoluția 2216 a fost adoptată la 14 aprilie 2015 prin vot, Rusia abținându-se, a relatat ONU. Textul original al ONU arată că paragraful 14 al rezoluției prevede că statele membre trebuie să împiedice furnizarea, vânzarea sau transferul direct sau indirect de armament, materiale conexe, piese de schimb, precum și asistență tehnică, instruire sau asistență financiară legate de activități militare către persoanele nominalizate, persoanele sau entitățile desemnate de Comitetul 2140 și cele care acționează în numele lor. Paragraful 15 a solicitat statelor membre, în special țărilor vecine cu Yemenul, să inspecteze mărfurile destinate Yemenului în porturile și aeroporturile de pe teritoriul lor dacă există motive rezonabile de a crede că acestea transportă articole interzise, iar paragraful 16 a stabilit că, în cazul descoperirii unor astfel de articole interzise, acestea trebuie confiscate și eliminate, iar statele membre trebuie să coopereze, conform aceleiași rezoluții. Declarația prezidențială din 2026 nu instituie un nou embargo, ci îndeamnă la punerea în aplicare a obligațiilor din 2015.
Formatul unei declarații prezidențiale este următorul. Potrivit ghidului documentar al Consiliului de Securitate al Bibliotecii Dag Hammarskjöld a ONU, o declarație a președintelui (Presidential Statement) este emisă inițial ca document individual sub simbolul S/PRST/an/număr, este adoptată în urma unor consultări, fără a fi supusă la vot, și este inclusă în culegerea anuală de rezoluții și decizii a Consiliului de Securitate. În același ghid se precizează că o rezoluție este o decizie formală adoptată, de regulă, prin vot. Serviciul Ask DAG al ONU explică „consensul” ca fiind o situație în care nu există opoziție, fără a avea loc un vot formal, subliniind că acesta nu este echivalent cu unanimitatea. Prin urmare, relatările conform cărora documentul S/PRST/2026/4 reprezintă „acordul celor 15 state membre” nu înseamnă că toți participanții au fost de acord în mod egal cu fiecare formulare din text, ci trebuie înțeles în sensul procedural strict că declarația a fost emisă deoarece nu s-a ridicat nicio obiecție, după cum arată ghidul ONU.
Baza pentru formularea privind dreptul la autoapărare se regăsește în Cartă. Articolul 51 din Carta ONU recunoaște dreptul inerent la autoapărare individuală sau colectivă al unui stat membru împotriva căruia are loc un atac armat, până când Consiliul de Securitate ia măsurile necesare, stipulând totodată că măsurile luate trebuie raportate imediat Consiliului de Securitate, a publicat ONU. Ghidul de practică al Consiliului de Securitate explică faptul că Articolul 51 este tratat ca o excepție de la principiul interzicerii utilizării forței prevăzut la Articolul 2, paragraful 4 din Cartă și nu limitează autoritatea Consiliului de a lua măsuri. Nu există niciun temei în textul declarației pentru a interpreta că Consiliul de Securitate a aprobat toate operațiunile viitoare ale Arabiei Saudite, sistemul Cartei făcând distincție între confirmarea dreptului la autoapărare și autorizarea operațiunilor ca acte juridice distincte. Legalitatea operațiunilor coaliției nu este determinată doar printr-un document precum o declarație prezidențială.
Baza regimului de sancțiuni privind Yemenul este următoarea. Conform rezumatului oficial al Rezoluției 2216 a Consiliului de Securitate al ONU, această rezoluție a impus un embargo țintit asupra armelor împotriva entităților desemnate de Comitetul înființat prin Rezoluția 2140 (2014), a adăugat încălcarea embargoului și obstrucționarea livrării, accesului și distribuției de ajutor umanitar drept criterii de desemnare și a extins Grupul de experți privind Yemenul la 5 membri, a menționat ONU. Cu alte cuvinte, această declarație referitoare la atacurile asupra aeroporturilor și instalațiilor energetice nu este un document de sine stătător, ci se sprijină pe un mecanism de monitorizare menținut de Comitetul de sancțiuni și Grupul de experți din 2014, arată documentele ONU. Atunci când vor fi publicate rapoartele ulterioare ale Grupului de experți, eventualele încălcări ale embargoului vor trebui reconfirmate prin documentele grupului și ale comitetului, iar în acest stadiu sprijinul din partea unei anumite țări nu poate fi stabilit exclusiv pe baza afirmațiilor coaliției.
Pista de negociere nu este complet întreruptă. Conform textului original publicat pe platforma ONU Peacemaker, guvernul yemenit și rebelii houthi au desfășurat consultări sub egida ONU în Suedia în perioada 6-13 decembrie 2018, ajungând la Acordul de la Stockholm, care include un acord privind orașul și portul Hodeidah și porturile Salif și Ras Issa, un mecanism executiv pentru schimbul de prizonieri și o declarație de înțelegere privind Taiz, a consemnat ONU. Consiliul de Securitate a adoptat în unanimitate Rezoluția 2452 la 16 ianuarie 2019, instituind Misiunea ONU de Sprijin pentru Acordul de la Hodeidah (UNMHA) pentru un mandat inițial de 6 luni pentru a sprijini acest acord și pentru a asista încetarea focului, redistribuirea forțelor și deminarea prin intermediul Comitetului de Coordonare a Redistribuirii, a transmis Departamentul de Informare Publică al ONU. Această evoluție arată o structură în care o misiune ONU existentă, distinctă de declarația de condamnare a atacurilor asupra aeroportului, rămâne activă în interiorul Yemenului, deși prelungirea actualului mandat al UNMHA și rapoartele de activitate pentru 2026 nu au putut fi confirmate din cauza lipsei documentelor originale publice ale ONU.