Ambasadorul Chinei: „Dacă folosim forța, putem câștiga ușor”... Ministerul Afacerilor Externe din Filipine: „Pare o amenințare abia voalată cu forța”

https://x.com/Chinaembmanila/status/2110642630472479121

Ambasada Chinei în Filipine a dezvăluit că ambasadorul chinez în Filipine, Jing Quan (井泉), a declarat pe 15 octombrie, în cadrul evenimentului „Diliman Dialogue” desfășurat la Manila, Filipine: „Dacă folosim forța, putem câștiga ușor, dar nu folosim forța. Noi iubim pacea”. În aceeași noapte, Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a declarat într-un comunicat că această remarcă „pare o amenințare abia voalată cu forța” și și-a exprimat „regretul”. Pe 16 octombrie, Ambasada Chinei a replicat numind afirmațiile „citare selectivă și supra-interpretare”, iar președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a afirmat că această chestiune este „un lucru de discutat direct cu ambasadorul”, a relatat The Philippine Star.

Cronologia declarațiilor și a comunicatelor

Potrivit unei sesiuni de întrebări și răspunsuri pentru presă publicate de Ambasada Chinei pe contul său oficial de X pe 16 octombrie, remarca ambasadorului Jing Quan a fost un răspuns la faptul că secretarul apărării din Filipine a numit China „făcătoare de probleme”. Pasajele transmise la unison atât de transcriptul făcut public de ambasadă, cât și de înregistrările presei locale precum The Philippine Star și GMA sunt cuvintele „dacă folosim forța, putem câștiga ușor” și „iubim pacea”. Secțiunea citată mai sus este redată în mod comun de versiunea ambasadei și de înregistrările presei locale.

https://x.com/Chinaembmanila/status/2110952204698075338

Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a emis un comunicat după ora 22:00 în noaptea de 15 octombrie, sub numele purtătorului de cuvânt Rogelio Villanueva Jr. Ministerul a publicat declarația și pe contul său oficial de X. Comunicatul transmitea ideea că: „Alegerea cuvintelor făcute astăzi de ambasadorul chinez Jing Quan este regretabilă. În contextul relațiilor bilaterale complexe, declarațiile care pot părea o amenințare abia voalată cu forța nu sunt de ajutor”. Declarația a fost postată pe contul oficial de X al ministerului. Măsura luată de minister a fost emiterea unui comunicat, nu un protest oficial sau convocarea ambasadorului.

https://x.com/DFAPHL/status/2110748625823514645

Ambasada Chinei a publicat o replică pe contul său oficial de X în dimineața zilei de 16 octombrie. Ambasada a declarat: „Este regretabil că Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a emis o astfel de declarație”, adăugând că „o astfel de citare selectivă și supra-interpretare arată că mai este un drum lung de parcurs în consolidarea unei comunicări eficiente și a dialogului între China și Filipine”. Deși ambele părți au folosit același cuvânt, „regret”, cu privire la răspunsul celeilalte părți, Filipine a contestat afirmația în sine a ambasadorului, în timp ce China a reclamat modul de citare din comunicatul ministerului.

https://x.com/Chinaembmanila/status/2110904895167660497

Președintele Marcos a afirmat pe 16 octombrie că declarațiile ambasadorului „sună mai degrabă a amenințare decât a declarație diplomatică”, a relatat în exclusivitate The Philippine Star. Întrebat dacă îl va convoca pe ambasador, președintele ar fi răspuns că aceasta este „o chestiune pe care ambasadorul și cu mine o vom discuta direct”, adăugând că dorește să înțeleagă exact ce a vrut să spună acesta. Transcrierea Biroului de Presă al Palatului Prezidențial din Filipine nu a inclus această remarcă. Formularea președintelui este mai degrabă o evaluare ce indică o intenție de a discuta direct, și nu o decizie de convocare.

De ce a stârnit controverse această declarație

Cele două țări s-au aflat în dispută în Marea Chinei de Sud. Filipine numește zona maritimă din interiorul propriei zone economice exclusive „Marea Filipinelor de Vest”, în timp ce China consideră aceeași mare ca parte a Mării Chinei de Sud. Denumirea comună a acestei zone este Marea Chinei de Sud, iar Filipine o numește Marea Filipinelor de Vest. Reciful Scarborough este denumit Bajo de Masinloc în Filipine și Huangyan Dao în China. La fața locului, confruntările dintre Paza de Coastă din Filipine și Paza de Coastă a Chinei s-au repetat, iar de această dată, în locul navelor sau al tunurilor cu apă, ministerul și ambasada au schimbat declarații pornind de la o singură frază a ambasadorului.

Un precedent cronologic important este decizia arbitrală a Curții Permanente de Arbitraj (PCA) din 12 iulie 2016. Hotărârea a stabilit că revendicările maritime ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au temei legal, însă China și-a menținut poziția de a nu recunoaște această decizie. Ministerul Afacerilor Externe din Filipine nu a menționat direct hotărârea arbitrală în actuala declarație. Cu toate acestea, în spatele faptului că afirmația ambasadorului potrivit căreia „putem câștiga ușor” a fost percepută ca o amenințare în Filipine, stă faptul că divergențele de poziție dintre cele două țări privind disputa maritimă și decizia arbitrală rămân neschimbate.

Locul declarației face și el parte din context. Diliman Dialogue a fost un eveniment public, iar declarația ambasadorului a fost făcută sub forma unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu presa, nu în cadrul unor consultări diplomatice cu ușile închise. Prin urmare, Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a răspuns printr-un comunicat public și nu printr-un protest privat, iar Ambasada Chinei a replicat, la rândul său, printr-o postare publică pe X. Întrucât ambele părți și-au consemnat pozițiile în documente publice pe marginea interpretării unei singure fraze, următorul pas depinde de cine își va nuanța primul formulările.

Purtătorul de cuvânt al Pazei de Coastă din Filipine, Jay Tarriela, a scris pe 15 octombrie pe contul său de X că remarca ambasadorului reprezintă o amenințare directă. Textul purtătorului de cuvânt Tarriela este o reacție publică a unui purtător de cuvânt al unei agenții guvernamentale filipineze, dar entitatea emitentă diferă de comunicatul Ministerului Afacerilor Externe. Comunicatul ministerului și postarea purtătorului de cuvânt al pazei de coastă provin de la entități emitente diferite. Faptul că nivelul de intensitate a exprimării a diferit imediat după declarație între agenția operativă din teren și autoritățile diplomatice constituie, de asemenea, o parte din contextul care a condus la declarațiile președintelui din ziua următoare.

Cadrul de consultare bilateral stabilit anterior pentru reducerea tensiunilor

Chiar înainte de această dispută a comunicatelor, Filipine și China au operat un canal separat pentru a reduce riscul de ciocniri maritime. Conform unui anunț al Ministerului Afacerilor Externe din Filipine, cele două țări au convocat la 2 iulie 2024, la Manila, cea de-a 9-a reuniune a Mecanismului Bilateral de Consultare privind Marea Chinei de Sud (BCM), unde subsecretarul filipinez Maria Theresa Lazaro și viceministrul chinez Chen Xiaodong au reafirmat pozițiile fiecărei părți privind bancul Ayungin, convenind în același timp să reducă tensiunile fără a aduce atingere pozițiilor reciproce. În cadrul aceleiași reuniuni, ambele părți au semnat un acord privind îmbunătățirea mecanismelor de comunicare maritimă dintre Filipine și China, lăsând aplicarea practică a acestuia pentru discuții ulterioare (Ministerul Afacerilor Externe din Filipine, 02-07-2024).

Ulterior, la 21 iulie 2024, Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere provizorie privind principiile și abordările menite să prevină neînțelegerile și erorile de calcul în cursul misiunilor filipineze de rotație și reaprovizionare pentru BRP Sierra Madre de pe bancul Ayungin. Ministerul a menționat că această înțelegere este reexaminată periodic prin intermediul BCM și nu aduce atingere poziției niciuneia dintre părți cu privire la Marea Chinei de Sud. În același timp, Filipine a declarat că își menține revendicarea conform căreia bancul Ayungin se află în interiorul zonei sale economice exclusive și a platoului său continental, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) (Ministerul Afacerilor Externe din Filipine, 21-07-2024).

Aceste consultări nu au fost o inițiativă izolată. Comunicatul celei de-a 9-a reuniuni precizează că sesiunea precedentă a fost cea de-a 8-a reuniune BCM, desfășurată la Shanghai pe 17 ianuarie 2024, și explică faptul că sesiunea plenară a avut loc după reuniuni de lucru pregătitoare la Manila și Beijing. Partea filipineză a transmis direct Chinei, în acea întâlnire, intenția de a-și apăra interesele, suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția în Marea Filipinelor de Vest, a precizat ministerul.

Cea mai recentă evoluție a BCM a fost cea de-a 10-a reuniune, desfășurată pe 16 ianuarie 2025 la Xiamen, China. Ministerul Afacerilor Externe din Filipine a anunțat că ambele părți au confirmat rezultatele pozitive ale înțelegerii provizorii privind reaprovizionarea din Ayungin și au convenit să continue implementarea acesteia, precum și să reactiveze platforma de cooperare între gărzile de coastă. Întrucât acest cadru de consultare a fost conceput inițial pentru a gestiona situațiile neprevăzute de pe mare, cum ar fi apropierea navelor și misiunile de reaprovizionare, autoritățile diplomatice ale celor două state nu au precizat dacă și disputele publice privind declarațiile făcute în cadrul unor evenimente la ambasadă vor fi soluționate prin aceeași procedură. Rămâne de văzut dacă această chestiune va fi inclusă pe agenda următoarei reuniuni BCM și în calendarul reluării cooperării dintre gărzile de coastă.

Cadrul revendicărilor maritime consolidat prin legislația internă și hotărârea arbitrală

Congresul filipinez a transpus revendicările maritime și în legislația internă. Conform materialelor legislative ale Senatului din Filipine și Bibliotecii Electronice a Curții Supreme a Filipinelor, Legea Republicii Nr. 12064, intitulată „Legea zonelor maritime din Filipine”, a fost aprobată la 7 noiembrie 2024; aceasta declară zonele maritime sub jurisdicție filipineză în baza Constituției și a Convenției ONU asupra dreptului mării din 1982, stabilind zona economică exclusivă până la maximum 200 de mile marine de la liniile de bază (Legea Republicii Filipine Nr. 12064). În ziua următoare, 8 noiembrie 2024, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a criticat într-o declarație separată faptul că această lege include în mod ilegal Huangyan Dao și cea mai mare parte a Insulelor Nansha în zonele maritime ale Filipinelor și încearcă să consolideze hotărârea arbitrală privind Marea Chinei de Sud prin legislație internă. Ministerul chinez a mai precizat că suveranitatea teritorială și drepturile maritime ale Chinei nu sunt afectate de implementarea acestei legi și că va răspunde cu fermitate dacă Filipine va comite încălcări sau provocări pe baza acestei legi (Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, 08-11-2024). Cele două documente arată că, anterior declarațiilor recente ale ambasadorului, ambele țări ancoraseră deja aceeași zonă maritimă în limbaje juridice diferite.

Comunicatul de presă al hotărârii din 12 iulie 2016, publicat de Curtea Permanentă de Arbitraj, conține și constatările concrete care stau la baza actualei dispute. Tribunalul a stabilit că nu există niciun temei legal pentru ca China să revendice drepturi istorice dincolo de drepturile conferite de UNCLOS în interiorul așa-numitei „linii din nouă puncte” și a considerat că reciful Mischief și bancul Second Thomas sunt elevații la reflux aflate în interiorul zonei economice exclusive și al platoului continental ale Filipinelor. De asemenea, a concluzionat că Beijingul a încălcat drepturile suverane ale Filipinelor prin interferarea cu pescuitul și explorarea de petrol de către Filipine și prin construirea de insule artificiale pe reciful Mischief fără autorizația Filipinelor (Comunicat de presă al Curții Permanente de Arbitraj, 12-07-2016). Întrucât guvernul chinez și-a menținut poziția existentă de a nu accepta această hotărâre, legislația internă nou adăugată și termenii hotărârii anterioare continuă să se suprapună în interpretarea declarațiilor ambasadorului de către ambele părți. Articolul 19 din textul legii filipineze stipulează că aceasta intră în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau în ziare de circulație națională, subliniind în însuși textul legii că data aprobării, 7 noiembrie, și momentul efectiv al intrării în vigoare nu coincid. Declarația Ministerului chinez de Externe a susținut, de asemenea, cu privire la „Legea privind rutele maritime arhipelagice” adoptată simultan de Filipine, că numeroase prevederi contravin dreptului internațional și rezoluțiilor Organizației Maritime Internaționale, cerând părții filipineze să respecte dreptul internațional și să nu aducă atingere drepturilor legitime de care se bucură alte țări în temeiul dreptului internațional. Altfel spus, documentul Beijingului din noiembrie 2024 reprezintă o consemnare a opoziției nu doar față de delimitarea zonelor maritime, ci și față de regimul de tranzit prin culoarele arhipelagice.

Poziția fiecărei părți pe scurt

• Guvernul chinez (Ambasada Chinei în Filipine): Ambasadorul a declarat că nu va folosi forța, iar comunicatul Ministerului Afacerilor Externe din Filipine este o „citare selectivă și o supra-interpretare” (replica pe X din 16.10).
• Guvernul filipinez (Ministerul Afacerilor Externe · Președintele): MAE a afirmat că declarația ambasadorului „pare o amenințare abia voalată cu forța”, iar președintele a spus că „sună a amenințare” și că este o chestiune de discutat direct (declarația din 15.10 · relatarea The Philippine Star din 16.10).

Evoluții de urmărit

• Programarea unei întrevederi între președintele Marcos și ambasadorul Jing Quan nu a fost anunțată până la 17 octombrie.
• Publicarea textului integral al comunicatului pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Filipine și publicarea transcrierii declarațiilor președintelui de către Biroul de Presă al Palatului Prezidențial rămân proceduri în așteptare.
• O eventuală declarație suplimentară a Ambasadei Chinei și întrebările pe această temă la următorul briefing de presă periodic al MAE filipinez constituie următoarele etape din calendar.

Surse

https://x.com/DFAPHL/status/2110748625823514645

https://x.com/Chinaembmanila/status/2110952204698075338

https://x.com/Chinaembmanila/status/2110904895167660497

• Preluarea declarației Ministerului Afacerilor Externe din Filipine (Inquirer): https://www.inquirer.net/493081/dfa-rebukes-chinese-envoy-over-thinly-veiled-threat-to-use-force-vs-ph/
• Declarația președintelui Marcos (The Philippine Star, 16-10-2026): https://www.philstar.com/headlines/2026/10/16/2563637/marcos-chinese-ambassadors-force-remark-sounds-very-much-threat
• Pagina cauzei deciziei arbitrale a Curții Permanente de Arbitraj din 2016: https://pca-cpa.org/en/cases/7/
• Ministerul Afacerilor Externe din Filipine, comunicat privind a 9-a reuniune BCM (02-07-2024): https://dfa.gov.ph/dfa-news/dfa-releasesupdate/35075-ph-china-convene-9th-bilateral-consultation-mechanism-on-the-south-china-sea
• Ministerul Afacerilor Externe din Filipine, comunicat privind înțelegerea provizorie de reaprovizionare în Ayungin (21-07-2024): https://dfa.gov.ph/dfa-news/statements-and-advisoriesupdate/35166-philippines-and-china-agree-on-arrangement-for-rotation-and-resupplying-rore-to-brp-sierra-madre-on-ayungin-shoal
• Ministerul Afacerilor Externe din Filipine, comunicat privind a 10-a reuniune BCM (16-01-2025): https://dfa.gov.ph/dfa-news/dfa-releasesupdate/36032-philippines-and-china-convene-10th-bilateral-consultation-mechanism-on-the-south-china-sea-2
• Legea Republicii Filipine Nr. 12064 (Biblioteca Electronică a Curții Supreme a Filipinelor): https://elibrary.judiciary.gov.ph/thebookshelf/showdocs/2/98027
• Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, declarație privind Legea zonelor maritime din Filipine (08-11-2024): https://www.fmprc.gov.cn/eng/xw/wjbxw/202411/t20241108_11523786.html
• Comunicat de presă al Curții Permanente de Arbitraj din 12-07-2016: https://docs.pca-cpa.org/2016/07/PH-CN-20160712-Press-Release-No-11-English.pdf